Conferință despre Religie și Biblie. Andrei Marga: „Nu se poate trăi fără a avea răspunsuri”

Centrul de evenimente RAB din Sângeorgiu de Mureș a fost gazda unei conferințe unilaterale pe teme religioase, susținute de prof. univ. dr. Andrei Marga marți, 6 iulie. Sub motto-ul „Religia și Biblia astăzi”, evenimentul a adus în discuție, în fața publicului amator, situația în care religia și „cartea de căpătâi” se află astăzi. Prezidiul a fost format din av. dr. Florin Ludușan, al cărui nume este purtat și de firma de avocatură pe care o deține și care a fost unul din organizatorii evenimentului alături de editura Ecou Transilvan, reprezentată de Nadia Fărcaș, administratoarea editurii, dar și de doctorul în teologie Victor Constantin Măruțoiu, discipol al profesorului Andrei Marga.

Andrei Marga, „într-un careu select”

Este de netăgăduit de către oricine faptul că Andrei Marga nu poate fi introdus într-o singură categorie socio-culturală. Preofesorul este și a fost „personalitate marcantă a vieții publice, gânditor contemporanist, rector al Universității Babeș-Bolyai (UBB) de peste două decenii, care și-a desăvârșit opera teologică, dovadă în acest sens fiind o serie de tratate de referință pe care le-a dat domnia sa culturii române și celei mondiale”, după cum a explicat  unul din promotorii evenimentului, av. dr. Florin Ludușan în timpul discursului său antemergător conferinței propriu-zise.

Pe lângă acestea, reprezentanta editurii Ecou Transilvan, Nadia Fărcaș, adaugă palmaresul impresionant al omului de cultură, Andrei Marga fiind un „filosof, politolog, om politic, fost Ministru de Externe, ministru al Educației, rector UBB, a primit Premiul Herder, cercetător principal al academiei Române, fost președinte al Institutului Cultural Român. Multe desemnări internaționale, în China, Germania, Vatican, Ungaria, Austria. A primit titlul de Doctor Honoris Causa la cele mai prestigioase universități din Canada, Azerbaijan, Moldova, Ungaria, Franța, dar și la multe universități din România.”

Însumând foarte succint opera rectorului Andrei Marga, avocatul a concluzionat că, din ceea ce reiese din opera lui Andrei Marga,  „credința religioasă câștigă o nouă pondere în această perioadă. Astăzi credința nu se mai desparte de cunoștințe. Cunoștințele ce stau la temelia credinței formează o adevărată cultură. Credința e mai mult decît participarea la un serviciu religios. Mai mult decît recunoașterea unei ființe supreme în univers. Implică două aspecte esențiale: Credința în Dumnezeu și încredințarea soartei proprii voinței divine. Credința presupune de fiecare dată întoarcearea la întâlnirea personală cu Dumnezeu.”

Mai mult, Florin Ludușan îl interpune pe Andrei Marga printre marii filosofi și teologi ai lumii.

„Ideile care compun teologia gânditorului român alături de ampla analizei situației religiei în societatea contemporană pe care profesorul Andrei Marga a dat-o, precum și deschiderea domniei sale către om și religie îl plasează pe profesorul Andrei Marga într-un careu select al culturii și teologiei mondiale din care fac parte Carl Barthes, Hans Küng, Rudolf Bultmann, Franz Rosenzweig, Jürgen Multmann, Jürgen Habermas al cărui discipol a fost în anii ’70”, a concluzionat Florin Ludușan.

„O conferință care provoacă”

Dicipolul direct al lui Andrei Marga, Victor Constantin Măruțoiu, doctor în teologie, a declarat că evenimentul este „unul care provoacă.”

„Domnul profesor Andrei Marga vine să aducă un nou suflu. Întotdeauna a fost persoana care a fost acel semnal de alarmă, frumos, cultural, etic, moral și teologic. Este persoana care a reușit printr-o muncă asiduă să ajungă să dețină un limbaj necesar unei restructurări moderne. Dacă nu ne reculturalizăm, nu avem acea infuzie de cultură, nu mai putem trăi în democrația de astăzi. O persoană de cultură, care poate să întruchipeze un limbaj de cooperare multiculturală europeană. Este acel model care vine cu un limbaj poate provocator, dar în linia culturii și armonios”, a specificat Victor Constantin Măruțoiu.

Nevoie de o nouă filosofie juridică?

Andrei Marga a precizat la începutul discursului său că, în opinia sa, lumea în care trăim este una care se vede la o răscruce de drumuri. Faptul, tot conform rectorului universitar, că este unul de netăgăduit dacă se iau în considerare toate descoperirile științifice actuale, dar și din ultimul secol. Filosoful este de părere că știința „provoacă” o dezvoltare continuă a filosofiei, în special în domeniul juridic sau moral.

„Am răspuns pozitiv când am fost chemat să țin o conferință despre Biblie și Religie nu doar din rațiunea că e un subiect parcurs de multă lume pe care fiecare îl poate înțelege, ci pentru că e o temă, cred eu, într-adevăr actuală, stringentă ca să fiu mai exact. Este clar că trăim într-o lume marcată de știință. Și dacă vrem să vedem în jurul nostru, știința ne provoacă multe lucruri, multe realizări, dar de multe ori ne provoacă și cu alternative. Definitiv, se știe bine, în laborator se pot produce ființe umane la ora asta. Se poate pune întrebarea dacă un produs din laborator dă în judecată, fiind nemulțumit de calitățile lui, cine va fi judecătorul, cine va fi avocatul, care va fi legislația. O astfel de scenă e foarte posibilă. Ea este iminentă, dacă nu chiar s-a petrecut undeva. În al doilea rând, ne confruntăm cu digitalizarea și în spatele șanselor digitalizării, s-a creat o populație de oameni care distribuie știri false, distribuie date jignitoare despre alte persoane. Se pune întrebarea cum se va pune în regie, din nou acest univers virtual care a scăpat de sub control. Suntem în această lume scientizată, provocativă, care cere răspunsuri. Nu se poate trăi fără a avea răspunsuri de natură juridică, de natură morală, de natură interpretativă filosofică”, a afirmat Andrei Marga.

„Asalturi” asupra dogmei

În opinia lui Andrei Marga, religia suferă (săraca de ea) asalturi asupra veridicității sale. Filosoful consideră că începând de prin anii ’30, când nazismul a început să prindă spini prin Europa, și până astăzi, religia a fost supusă la „grele încercări” (din nou, săraca de ea), culminând cu asalturile pe care „progresismul” le face în ziua de astăzi. Totuși, conform filosofului român, religia a stăruit și poate chiar s-a întărit.

„După multe încercări de a scoate religia de pe scenă, se vede bine că religia rezistă și într-un peisaj scientist foarte bogat în realizări științifice. Mai trebuie spus că suntem după cel puțin trei asalturi asupra religiei (iudeo-creștine n.r.). Primul este asaltul declanșat la începutul anilor ’30 de către național socialism care a vrut să scoată de pe scenă tradiția biblică. Aceasta era miza. Apoi a fost asaltul stalinismului care considera că religia este un impediment în bătălia politică de atunci. Desigur, acum este asaltul a ceea ce se numește într-un sens larg, chiar lax, progresismul. Suntem în mediul efectiv al asaltului împotriva religiei. Și la noi se văd lucrurile destul de clar, chiar dacă nu România e în fața acestei tendințe, dar și ea participă, din păcate. Recent, în Parlament, președintele Comisiei de cultură spunea că Iisus este rezultatul unei mame surogat și al unui tată care nu a contribuit la nașterea lui. Acum trei zile, ministrul Educației spunea că va introduce religia alături de educația sexuală în capitolul de discipline opționale din curriculum”, a specificat Andrei Marga.

A fi sau  a nu fi „familie tradițională”?

La fel ca mulți alți filosofi ai religiei, Andrei Marga a adus în discuție și „statutul” familiei tradiționale. Fără să dea prea multe detalii directe, ci doar subtextuale, filosoful se interpune „trend”-ului progresist, văzut ca malefic, ridicând și încercând în timpul conferinței să răspundă la întrebarea dacă mai există familie tradițională.

„Votul din Parlamentul European asupra Raportului MATIC, după numele celui care l-a redactat, un croat, ne pune în situația de a ne întreba: mai rămâne familia în tradiția iudeo-creștină, în tradiția biblică valabilă sau luăm în seamă ce spune raportul? Problema este acest „pregnancy”, această sarcină, să spunem, pentru femei. „Naștere” în formularea absolut neglijentă a raportului, este clar că și persoanele transgen și persoanele non-binare pot să aibă sarcini, după cum scrie textul. Mai este apoi și chestiunea deciziei sexului și chestiunea educației sexuale. Săptămânile trecute a venit la București primul ministru al Luxemburgului și era însoțit de soția lui care avea o barbă zdravănă. Chiar acum câteva zile, titlul de „Miss” s-a câștigat de către un om cu barbă. Desigur, oamenii cu barbă au estetica lor, dar se pun astfel de probleme. Se pune întrebarea, în ce lume a intrat umanitatea. Dar se pun și întrebări mai precise: ce înseamnă religia, ce ne învață Biblia?”, a interogat Andrei Marga.

Scurtă trecere în revistă…

Punctele pe care Andrei Marga le-a atins în discursul său la eveniment țin de datele de azi ale religiozității în Europa, de consecințele modernizatoare ale tradiției religioase europene care este iudeo-creștină, de incursiuni în istorismul bibliei, dar și de importanța unei lecturi istorice a lui Iisus, precum și o privire asupra procesului lui Iisus. În final, filosoful și-a propus să arate „care sunt prestațiile actuale ale religiei.”

„În cultura euro-americană din care facem parte am intrat într-o nouă constelație. Mulți oameni cred că e o epocă săracă în viziuni. Nu este săracă. Pe plan mondial sunt inovații și în punctul acesta, în tema biblie și religie, au apărut în ultimii ani două opere cardinale, care zdruncină întraga organizare culturală. Este vorba despre caietele negre ale lui Heidegger, care este cea mai radicală interogare a epocii în care trăim. Ideea lui este cheia: trebuie înlocuită biblia din poziția de carte fondatoare. Fără să fie replica directă, cel mai important filosof în viață la această oră, Jürgen Habermas, a dat la 90 de ani o capodoperă care dă o nouă interpretare a istoriei gândirii, plecând de la ceea ce s-a petrecut cu Isaia, considerând că acolo e o primă tentativă de a pune în legătură credința și cunoștințele. Argumentul său este complet diferit: tot timpul cultura noastră stă pe o conjuncție dintre cunoștințe și credință. Acesta este, și eu cred, adevărul”, a conchis Andrei Marga.

Pentru cei interesați, evenimentul complet poate fi urmări pe pagina de Facebook a avocatului Florin Ludușan.

Alex PĂTRAȘCU