Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR în domeniul Sănătății, la final

14 noiembrie 2021

Reprezentanții PSD, PNL și UDMR au finalizat Programul de Guvernare în domeniul Sănătății, document pe care îl prezentăm, integral, în rândurile de mai jos.

INTRODUCERE

Accesul universal la servicii de sănătate, standarde europene de calitate și sustenabilitatea economică a sistemului de sanatate sunt esentiale pentru dezvoltarea Romaniei.

Este necesara identificarea cauzelor care afecteaza sistemul de sanatate romanesc din punct de vedere al echitatii si eficacitatii, iar viitoarea strategie nationala de sanatate trebuie sa rezolve intr-un interval de 5-10 ani aceste probleme si sa introduca obiective clare si indicatori de performanta masurabili.

Imbatranirea populatiei si cresterea ponderii bolilor cronice duc la cresterea costurilor serviciilor medicale, cu un procent superior celui de crestere al PIB, ceea ce nu este sustenabil pe termen mediu si lung.

Sustenabilitatea finantarii sistemului de sanatate este conditionata de introducerea preventiei in toate tipurile de activitati medicale.

Dezvoltarea serviciilor medicale preventive este imperioasa la nivelul fiecarei categorii de asistenta medicala (primara, ambulatorie de specialitate, spitaliceasca) si la nivelul programelor de sanatate. Sistemul asigurarilor de sanatate trebuie sa contribuie la realizarea acestui tip de politici preventive pentru a putea controla costurile si pentru a asigura cresterea sperantei si calitatii vietii. 

Imtroducerea si implementarea cu succes a acestui tip de politici de sanatate preventive va avea ca rezultat cresterea economica prin prelungirea duratei vietii active, fara boli, si disponibilizarea de resurse financiare pentru noi programe de sanatate, pentru acces la medicamente, servicii si tehnologii inovative.

Cresterea si diversificarea finantarii in domeniul investitiilor in infrastructura si in echipamente medicale, inclusiv de inalta performanta, este esentiala, iar utilizarea integrala a fondurilor europene disponibile este prioritara. Realizarea marilor investitii, spitalele regionale, va fi insotita de reabilitarea etapizata a retelei de spitale publice si de constructia sau modernizarea centrelor medicale comunitare si a ambulatoriilor de specialitate.

Investitiile in cresterea sigurantei pacientilor in spitale vor fi prioritare

Accesul echitabil si facil la servicii de sanatate trebuie realizat prin reteaua de medicina primara si prin ambulatoriile de specialitate. Realizarea centrelor comunitare de medicina primara si a retelei nationale de ambulatorii va fi corelata cu strategia de pregatire a resurselor umane in sanatate, care sa tina cont de nevoile la nivel regional si local si sa incurajeze activitatea medicala in zonele defavorizate prin acordarea de stimulente economice si profesionale.

Cresterea finantarii si modificarea modului de decontare a serviciilor medicale acordate in sistem ambulatoriu va asigura accesul facil al pacientilor la serviciile medicale prespitalicesti.

Circuitul pacientului trebuie clar descris si reglementat, de la cabinetul medicului de familie pana la tratament, recuperarare si acordarea de ingrijiri medicale in diferite specialitati.

Dezvoltarea extinsa a serviciilor de telemedicina reprezinta o metoda moderna alternativă de acces la servicii de sanatate, in contextul deficitului de resurse umane. 

Definirea clara a pachetelor de servicii medicale pentru asigurarile de sanatate obligatorii si pentru cele voluntare complementare este esentiala in conditiile largirii deductibilitatilor fiscale, care sa incurajeze cresterea veniturilor in sectorul sanitar. Stabilirea limitelor de finantare publica pentru sectorul spitalicesc privat  trebuie sa ia in considerare accesul nediscriminatoriu si echitabil la serviciile medicale esentiale.

Furnizorii de servicii medicale vor fi finantati in functie de limitele de competenta, iar siguranta pacientului si dezvoltarea de bune practici de acordarea a serviciilor medicale vor fi indroduse in evaluarea si finantarea acestora.

Eliminarea finantarii serviciilor de sanatate din surse paralele, identificarea serviciilor cu adevarat esentiale si cresterea bugetului pentru acestea, transparenta si eficienta utilizarii fondurilor publice sunt obiective asumate in acest program de guvernare.

MĂSURI URGENTE PENTRU SISTEMUL DE SANATATE IN SCOPUL CONTROLULUI

PANDEMIEI COVID-19

• ▪                    Măsurile sanitare cu impact asupra angajatilor și activității companiilor trebuie luate în urma consultărilor reale și a participării EFECTIVE a reprezentanților celor implicați sau afectați.  Este necesar un parteneriat real între autorități și mediul socio-economic care să formeze împreună mecanismul național care duce la luarea deciziilor în privința controlului pandemiei.
• Măsurile cu impact pozitiv asupra sănătății publice, dar cu efecte negative asupra mediului economic și social, trebuie însoțite de un pachet de măsuri în care trebuie stabilite clar perioada de aplicare, impactul și instrumentele financiare de compensare a efectelor negative.
• Restabilirea încrederii în autorități se poate realiza prin aducerea urgentă în prima linie a deciziei specialiștii din sănătate și respectarea recomandărilor lor profesionale. Este esențială profesionalizarea funcțiilor publice cu atribuții în combaterea pandemiei și renunțarea la plasarea unor persoane în funcții publice doar pe baza apartenenței politice
• Ministerul Sanatatii trebuie repozitionat ca autoritatea nationala care ia deciziile necesare privind sanatatea publica si asistenta medicala, necesare pentru controlul pandemiei si pentru asigurarea accesului la servicii de sanatate a tuturor categoriilor de pacienti.
• Măsurile legislative pentru combaterea pandemiei trebuie să fie bine delimitate temporal, sa fie nediscriminatorii și să nu genereze injustiție socială sau economică. Ele nu trebuie să pună în pericol funcționarea sectoarelor vitale și mai ales a sistemului de sănătate.
• Susținerea campaniei de vaccinare trebuie facuta printr-o abordare onestă față de populație. Este necesara regândirea conceptului campaniei de informare privind vaccinarea si adaptarea acesteia pentru diversele categorii sociale și în funcție de mediul de provenienta (rural-urban).
• Sprijinul general acordat vaccinării are ca obiectiv atingerea pragului minim de 10 milioane de persoane vaccinate complet intr-un interval de 90 de zile. Atingerea acestui prag poate asigura imunitatea colectivă și în România (daca se iau in considerare si persoanele trecute prin boala) și revenirea în mod sustenabil la NORMALITATE.
• Extinderea testării prin infiintarea de noi centre si asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajații sectoarelor esențiale, pentru o perioadă definită de timp.

Acces permanent si echitabil la servicii de sănătate in context pandemic, dar si post-pandemic implica urmatoarele obiective majore:

1. Măsuri imediate necesare pentru oprirea valului pandemic, reducerea rapidă a numărului de decese, accesul universal la investigații, tratament și testare; asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale a pacienților cu boli cronice pentru a evita consecințele dramatice din anul 2020 care au dus la o mortalitate în exces de 20.000 de persoane în intervalul octombrie-decembrie.

Reorganizarea MS, reinfiintarea unei structuri de sanatate publica si a celei de coordonare a interventiilor pentru asigurarea asistentei medicale si a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS C0V-2 si a celor cu alte patologii

Pregatirea sistemului de sanatate pentru evitarea repetarii situatiei din valul 4 – dezvoltarea serviciilor ambulatorii de asistenta medicala primara si de specialitate (pachet de investigatii realizate in ambulator, protocoale de tratament cunoscute si aplicate), structuri de coordonare a asistentei medicale spitalicesti la nivel judetean, organizarea si realizarea de stocuri ale bazei logistice de aprovizionare si de interventie, structura de coordonare la nivelul MS

II.     Includerea în programul de guvernare și finanțarea prin legea bugetului de stat pentru anul 2022 a priorităților propuse in cadrul coalitiei, care să asigure reziliența sistemului de sănătate și accesul sigur la servicii de sănătate și medicamente al cetățenilor români.

III. Finantarea sistemului de sanatate

Detalierea obiectivelor majore:

I. Gestionarea rapidă a situației de criză sanitară. Acțiuni urgente.

I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților COVID-19

1. Accesul facil la diagnostic și tratament al pacienților COVID-19: centre ambulatorii de diagnostic și tratament (ambulatorii de specialitate, centre de permanență) în toate orașele care să ofere consultații, investigații și prescripție rapidă pacienților diagnosticați cu COVID-19.

2. Accesul la medicație antivirală pe bază de prescripție în farmaciile cu circuit deschis.

3. Call-center pentru medicii de familie/alte specialitati care trateaza pacienti COVID-19 pentru consiliere profesională (în parteneriat cu societățile profesionale medicale)

4. Stabilirea urgentă a criteriilor de internare în spital a pacienților COVID-19.

5. Constituirea structurii de coordonare a interventiei (MS) si a unității de achiziție, stocare și distribuție a medicației specifice pacienților COVID-19 (MS, DSU, Unifarm).

6. Organizarea unei structuri județene funcționale de coordonare a acordării asistenței medicale, cu reprezentanți ai spitalelor din județ, a DSP și CJ pentru repartizarea pacienților cu COVID-19 și a celor cu boli cronice în funcție de disponibilitatea serviciilor medicale de asistență spitalicească.

7. Stabilirea circuitului pacientului infectat cu SARS CoV-2. Pachet de informații ușor accesibil pentru toți cetățenii (Ce fac dacă am un test pozitiv, dacă sunt contact al unui caz pozitiv? Unde mă adresez? Când  și unde mă prezint la medic? De unde procur medicația de care am nevoie?) si incurajarea prezentarii timpurii la medic a persoanelor simptomatice

I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile

8. Asigurarea de teste rapide de calitate corespunzătoare conform listei ECDC, decontabile pe baza unui preț de referință.

9. Organizarea de centre de testare, eventual in spatii dedicate in actualele centre de vaccinare

10. Instruire în vederea testării/auto-testării gratuite a angajaților nevaccinați în toate instituțiile publice minim o dată pe săptămână și pentru unitățile sanitare de 2-3 ori pe săptămână.

11. Acces gratuit la testare o dată pe săptămână la centre de testare, medici de familie și ambulatorii de specialitate pentru persoanele asimptomatice.

12. Testarea elevilor, în cazul redeschiderii școlilor și liceelor, dar și a studenților, prin teste din salivă, minim o dată pe săptămână (redimensionarea necesarului propus inițial de Ministerul Educației in functie de acceptabilitate).

I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare

13. Campanie de informare dedicată populației generale, părinților, persoanelor din categorii vulnerabile, inclusiv din mediul rural,

14. Comunicare/informare beneficii vaccinare în parteneriat cu autoritățile locale și angajatorii, reprezentanti ai cultelor, reprezentanți ai mass-media, INSP, societățile profesionale medicale.

I.IV. Set de măsuri non-farmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese ca parte a unui PACT NAȚIONAL DE SOLIDARITATE:

15. Autoritățile, cultele religioase, angajatorii și mass-media explică și încurajează regulile de reducere a transmiterii COVID-19.

16. Decalarea reală a programului de lucru pentru reducerea aglomerației în mijloacele de transport în comun, organizarea in schimburi a programului scolar pentru reducerea aglomeratiei

17. Introducerea oriunde este posibil a regimului de tele-muncă

18. Suspendarea limitata a activităților neesențiale care generează aglomerație

19. Utilizarea certificatului verde european intr-o maniera nediscriminatorie, cu acces universal la vaccinare si testare

I.V. Resursele umane in sanatate

20. Posibilitatea transformarii contractelor temporare ale personalului medical angajat în unitățile care tratează pacienți COVID în contracte permanente.

21. Cresterea numarului de locuri in specialitatile deficitare (ATI, boli infectioase, epidemiologie, pneumologie)

22. Parteneriat cu organizatiile profesionale (CMR, OAMGMAMR) si cu universitățile/facultatile de medicină pentru sprijinul personalului din unitati sanitare si DSP (studenți, rezidenți)

23. Parteneriat de incredere cu mediul universitar medical ca furnizor de instruire si resurse umane inalt calificate si pol de referinta in practica medicala

I.VI Investiții de urgență

24. Prioritizarea investițiilor în structura secțiilor boli infecțioase și ATI, pentru creșterea siguranței pacienților, mai ales prin redimensionarea rețelelor de furnizare a energiei electrice și a oxigenului ; reabilitarea de urgenta a sectiilor de boli infectioase afectate de incidente majore (Matei Bals, Constanta)

25. Asigurarea sprijinului financiar, dacă este solicitat, pentru furnizorii de oxigen ai unităților sanitare.

26. Sprijinirea producatorilor din industria farmaceutica din Romania prin masuri administrative sau fiscale

II.1.  Rezilienta sistemului de sanatate ; Acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean

1. Rețea națională de centre medicale comunitare. Scop: asigurarea accesului permanent, rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară. Număr centre: 800, din care primele 200 în anul 2022. Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja și va contracta servicii cu medici de familie, asistenți medicali, moașa, asistenți comunitari și sociali. Se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicina si de medicina dentară

 2.  Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate.

· acordarea unei indemnizații de instalare, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale.

·  prelungirea, la cerere a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili.

· creșterea numărului de locuri alocate  specialității de medicină de familie.

· creșterea finanțării pentru angajarea de asistenți medicali comunitari în funcție de nevoile comunității

3. Acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite

· încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural și în zonele defavorizate, în corelație cu rețeaua națională de centre medicale comunitare

·  aprovizionarea periodică cu unități mobile în zonele izolate

4. Rețea de centre de asistentă medicală ambulatorie de specialitate Scop: creșterea substanțială a accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici și din localitățile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de investigații paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe serviciilor medicale.

Înființarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină care vor realiza consultații la distanță și monitorizarea și îmbunătățirea tratamentului pacienților cu boli cronice (cardiovasculare, diabet, afecțiuni pulmonare). Acestor 200 de centre care se vor înființa în orașe, li se adaugă cele existente deja în municipii (150), de obicei pe lângă spitale, a căror structură și dotare va fi reanalizată și adaptată unor standarde de calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate. Astfel de centre pot realiza unele dintre serviciile paraclinice și în parteneriat public-privat.

5.  Asistenta medicala spitalicească

• Asigurarea calității serviciilor medicale spitalicești, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituții profesionalizate și independente
• Asistență medicală spitalicească acreditată și clasificată conform realității, introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile
• Decontarea serviciilor medicale în funcție de calitatea acestora
• Remunerarea medicilor și asistenților în funcție de competență și activitatea realizata.
• Flexibilizarea modului de normare a activităților medicale în funcție de nevoi
• Deducerea tva de catre spitale
• Flexibilizarea utilizarii paturilor de spital in functie de adresabilitate, prin crearea de structuri organizatorice cu specialitati medicale si chirurgicale inrudite
• Incurajarea formarii si functionarii de consortii de spitale
• Profesionalizarea reala a managementului spitalicesc – management al spitalelor independent și profesionist, în afara influențelor politice, pe baza unor indicatori credibili și măsurabili care să elimine arbitrariul în aprecierea activității managerului.
• Modificarea si adaptarea la costurile reale a platii serviciilor medicale spitalicesti 
• Dezvoltarea serviciilor de asistenta medicala pentru pacientii critici (infarct miocardic, AVC) in cat mai multe spirale judetene
• Restructurarea și sprijinirea spitalelor care nu au capacitatea tehnica și profesională medicală să trateze eficient pacienții internați prin includerea în noua rețea nationala de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate, numai cu acordul autorităților locale
• Aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne in domeniul serviciilor medicale in spiritul Cartei Europene pentru limbile regionale si minoritare ratificata de Romania

6. Preventia si programele de sanatate

• Accelerarea derulării programelor naţionale de screening și extinderea acestora cu finanţare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidenţă în rândul populaţiei României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostata, hepatite;
• Dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening şi prevenţie;;
• Aprobarea Planului Național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene, implementarea priin institutiile responsabile (MS, Ministerul Mediului, ANSVSA) și finanțarea în vederea implementării;
• Actualizarea Strategiilor naționale de prevenire si control a infecției HIV/SIDA si a tuberculozei,  reducerea stigmatizării;
• Dezvoltarea, implementarea și finanțarea Planului Național de Control al Cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului – de la prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viața după învingerea cancerului, în concordanță cu Planul European de Cancer
• Finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății – educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos;
• Introducerea educației pentru sanatate în școli ca disciplina curriculara obligatory, promovarea deprinderilor preventive si a unui stil de viaţă sănătos, sprijinite prin măsuri legislative adecva
• Evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanțării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și integrarea măsurilor de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021-2024; 
• Măsuri de îmbunătățire a activităților privind sanatatea Mamei și Copilului, în vederea reducerii ratei mortalității materne si infantile în România;
• Elaborare de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi autorităţile locale;  

7. Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu Scop: asigurarea de servicii  pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență medicală, cât și socială.

Măsuri:

· Dezvoltarea și înființarea de noi centre medico-sociale pentru persoanele vârstnice, încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul dezvoltării și profesionalizării centrelor medico-sociale destinate îngrijirii  persoanele vârstnice precum și celor suferinde de boli mintale;

· Adoptarea legislației care să încurajeze îngrijirile la domiciliu și dezvoltarea  pentru a le face atractive prestatorilor de astfel de servicii.

· Pregătirea asistenților medicali pentru îngrijiri la domiciliu în colaborare cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Asistenților Medicali și Moașelor din România (OAMGMAMR)

8. Dezvoltarea medicinii școlare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistență medicală și sprijin pentru informare și educația pentru sănătate în școli

· Sprijinirea autorităților locale pentru angajarea medicilor și asistenților medicali dedicați medicinii școlare, prin finanțare și organizarea de cursuri de instruire, parteneriat cu societatea profesională de profil

• Accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele nationale și a vaccinurilor ; reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice
• Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienților la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice;
• Continuarea și accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative;
• Creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare şi încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare;
•  E-sanatate – Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare și cu finanțare sustenabila;
• Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătate,
• Realizarea Registrelor Naționale de Boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor şi pentru a permite sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate, în baza dovezilor și a medicinei bazate pe rezultat;
• Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), cu calendar și responsabilități clare pentru operaționalizarea și utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcționalitate se are în vedere perfecționarea cadrului legislativ de reglementare;
• Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar;
• Exercitarea profesiei medicale
• Reforma rezidenţiatului prin coordonarea metodologica a pregatirii de catre Universitatile/facultatile de medicina si farmacie, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe 5 ani a specialităţilor deficitare şi a nevoilor de asistenta medicala si de resurse umane la nivel local si regional,
• Actualizarea curriculei şi bibliografiei de pregatire in rezidentiat si examen in specialitate conform recomandarilor UEMS, atunci cand este posibil p tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice şi de calitate actuale;
• Generalizarea ghidurilor de bună practică pentru a uniformiza practica medicala ealaborate de Colegiul Medicilor din Romania, Comisiile de specialitate si societatile profesionale.
• Ghidurile vor sta la baza structurării și finanțării acțiunilor prioritare ale Ministerului Sănătății și a programelor naționale
• Ori de câte ori este posibil, în funcție de specificul fiecărei specialități, vor fi adoptate ghidurile europene și internaționale
• Ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmului de diagnostic și tratament al diferitelor boli, precum și al protocoalelor de diagnostic și tratament în funcție de specificul fiecărei specialități și al fiecărei unități sanitare
• Includerea ghidurilor dezvoltate la nivel national intr-un Monitor Oficial Medical
• Reforma CMR, ca organism professional independent

II.2 Restructurarea sistemului de Sănătate Publică

Se va baza pe o Cartă a Sănătății Publice

Se recomanda infiintarea unui Inalt Comitet pentru Sanatate Publica care sa stabileasca prioritatile si calendarul Romaniei in atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabila din domeniul sanatatii si sa ofere expertiza si coordonare in cazul urgentelor de sanatate publica

• Reorganizarea INSP prin acordarea de atribuții de coordonator metodologic și tehnic al Rețelei de Sănătate Publica (DSP-uri judetene) și înființarea a încă 2 centre regionale (Constanța și Craiova) față de cele 4 existente, profesionalizarea structurilor de monitorizare și intervenție locală.
• Dezvoltarea retelei de laboratoare de sanatate publica la nivel central si regional
• Dezvoltarea capacitatii de interventie in teren, de detectie precoce si de pregatire in cazul urgentelor de sanatate publica la nivel local, regional si national
• pentru asigurarea achizitiei si distributiei de vaccinuri, dezvoltarea centre de stocare si distributie regionale
• Dezvoltarea componentei strategice dedicată asigurării securității transfuzionale; dezvoltarea de centre regionale de testare, prelucrare, stocare și transport ale sângelui și hemoderivatelor.

III. Finantarea sistemului de sanatate – Principii

• Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la cel puțin 0,5% din PIB anual, in scopul apropierii de media UE si finantarii corespunzatoare a sectorului sanitar
• Implementarea bugetării multianuale in sectorul sanitar.
• Asigurarea unui grad ridicat de absorbție al fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România;
• Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare privind utilizarea bugetului alocat sănătății.

III.1. Investiții de 2,4 miliarde de Euro din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliențăpentru sporirea accesului la servicii de sănătate pentru dezvoltarea componentei de asistență medicală ambulatorie și îmbunătățirea calității asistenței medicale, precum și modernizarea infrastructurii de sănătate. Asigurarea dotarii standardizate a centrlor medicale comunitare si a cabinetelor de medicina de familie in functie de necesitati si disponibilitatea resursei umane calificate.

III.2. Investiții în sănătate de 2,8 miliarde de Euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatatepentru:

• Construirea spitalelor regionale (Cluj, Craiova, Iași) și alte infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major,
• Investiții în dotări pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate din spitale,
• Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară si comunitară (centre medicale comunitare), a serviciilor oferite în regim ambulatoriu (ambulatorii de specialitate), servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populației şi nevoilor de servicii de sanatate,
• Digitalizarea sistemului medical

III.3. Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu o crestere anuala de minim 0,5% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate: incurajarea platilor pentru un pachet de servicii preventive oferite de reteaua de medicina de femilie, inclusiv pentru detectia precoce a bolilor cronice si monitorizarea activa a pacientilor

III.4. Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate,prin creșterea ponderii fondurilor private, care să co-finanțeze servicii medicale,

• Crearea unui cadru legislativ pentru incurajarea si creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate
• Dezbaterea publica a oportunitatea introducerii concurenței în administrarea asigurării obligatorii de bază,
• Deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate  și asiguratori privati
• Mentinerea rolului statului rolul de reglementator, finanțator și ofertant de servicii de asigurare prin cnas/casele judetene de asigurari de sanatate.

III.5. Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Helath, Digital Europe și Horizon Europe.

III.6. Investiții în infrastructura de sănătate prin programe de finanțare ale autorităților locale.

III.7. Stimularea investițiilor în cercetare şi inovație în medicină prin:

• Deschiderea de apeluri pentru proiecte naționale de țară, în domeniul cercetării medicale
• Crearea unui fond de inovație în sănătate
• Stimularea procedurilor privind studiile clinice cercetării clinice, ca alternativă de acces la terapii inovative; incurajarea înființarii de centre de studii clinice pe lângă Spitalele Județene in colaborare cu Universitatile/facultatile de medicina;
• Optimizarea si stimularea aprobarii studiilor clinice si de cercetare la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România;
• Simplificarea procedurilor de achizitie pentru obținerea materialelor și echipamentelor necesare activității de cercetare, prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislative;
•  Încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții din străinătate prin granturi de excelență.

III.8. Sprijinirea dezvoltarii turismului medical și de wellness din România (ape termale și minerale/ curative, balneologie, centre de recuperare etc.)