Conferință dedicată lui Petru Maior

În cadrul Zilelor Universtății de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș, în data de vineri, 10 decembrie, a avut loc o conferință națională online cu tema „Moștenirea lui Petru Maior, abordări ale modernității în Europa Centrală și de Est”, eveniment care a fost moderat de către decanul Facultății de Științe și Litere, conf. univ. dr. Giordano Altarozzi. 

„Motivul principal care ne-a determinat să organizăm această conferință cu un titlu extrem de generos a fost cel de a cinsti, într-un fel științific și cultural de înaltă ținută memoria ilustrului savant iluminist Petru Maior care este părintele spiritual al facultății noastre și ca atare am hotărât în cadrul Zilelor Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș să organizăm o conferință națională invitând specialiști din diferite domenii. Secțiunile sunt organizate în jurul a trei domenii fundamentale în care a activat și a excelat Petru Maior: cel istoric, filologic pentru că Petru Maior a fost prin activitatea sa și prin pregătirea sa un filolog de excepție punând bazele a ceea ce este limba română modernă, traducând multe lucrări occidentale în limba română dar a fost în același timp și un teolog, preot cu studii de teologie la Roma la Colegiul Pontifical „De Propaganda Fide” unde a ajuns de foarte tânăr și unde a fost introdus și în ceea ce era nou în curentul iluminist care născut în Franța începuse să circule și să se răspândească și în peninsula italiană”, a declarant, pentru cotidianul Zi de Zi, conf. univ. dr. Giordano Altarozzi.

Participanți de prestigiu 

Conferința a fost cadrul în care mai mulți specialiști din domeniile filologiei, istoriei și teologiei aparținând unor centre universitare importante din România, au participat cu lucrări ce aprofundează temele pe care Petru Maior le-a lăsat drept moștenire urmașilor săi.

„Colegii care au acceptat să participe la această conferință sunt specialiști de mare valoare, recunoscuți atât în țară cât și în străinătate pentru activitatea lor, provin din diferite centre universitare, de la Târgu Mureș în primul rând, dar în același timp și de la Universitatea ”Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, filiala Cluj, de la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia, de la Institutul Teologic din Blaj, de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Iată că în mare parte ei vin din spațiul ardelean dar avem și specialiști care provin și din alte zone ale României cum este Galați, sau dacă vrem să considerăm o Transilvanie mai exactă din punct de vedere istoric, Aradul care propriu-zis ar fi într-o altă regiune teritorială”, a mai adăugat decanul Facultății de Științe și Litere.

Modernismul în spațiul românesc și european

În acest cadru academic, pornind de la Petru Maior ca simbol al întâlnirii, s-a abordat tema modernismului prin analizarea implicării Școlii Ardelene în evoluția culturii românești, pe de o parte, pe de altă parte discutându-se în despre cum s-a propagat modernismul prin curentul iluminist ce a învăluit Europa și mai ales România în perioada dintre cele două Războaie Mondiale.

„Este o conferință care are un caracter multiplu. Din punct de vedere științific ea dorește să fie un demers științific care să aducă aprofundări nu doar asupra lui Petru Maior. Petru Maior este, să zic, motivul care ne-a determinat să abordăm un aspect mult mai amplu care este cel al modernității. Un concept istoriografic și cultural extrem de complicat de definit. Folosim termenul de modernitate aproape zilnic dar când vine momentul să îl definim în mod riguros este extrem de alunecos, cum se întâmplă cu multe alte concepte cu care istoricii umaniști lucrează în general, însă rolul pe care Petru Maior și Școala Ardeleană l-au avut în procesul de modernizare și în general procesul pe care l-a avut iluminismul în procesul de modernizare a culturii europene este de neclintit și este sigur. Important este să vedem care sunt aceste pasaje, cum moștenirea lui Petru Maior s-a reflectat în special în spațiul românesc și când vorbim de România mă refer în primul rând la un spațiu cultural, ne referim la acel secol al XIX-lea în care se dezvoltă prima dată sentimentul național și pe urmă acest sentiment identitar devine un proiect politic dar un proiect care se va realiza pe deplin abia în secolul al XX-lea. De aceea, tematicile prezentate în cadrul conferinței până la începutul secolului XX, până la perioada interbelică, pentru că aceasta este epoca ce corespunde cu modernitatea deplină a culturii românești”, a explicat conf. univ. dr. Giordano Altarozzi.

Volum lansat în 2022

Potrivit decanului Facultății de Științe și Litere, conferința urmează să se materializeze într-un volum ce va cuprinde lucrările autorilor participanți, acest volum urmând să devină unul de importanță atât națională cât și internațională. 

„Rezultatele conferinței vor fi remarcabile, și de aceea putem să spunem deja că va apărea ca urmare a acestor lucrări un volum care o să se lanseze probabil la anul. Într-un fel ar fi normal să fie în limba română și publicat în România, dar pe de altă parte poate ar fi benefic să fie într-o limbă de circulație internațională și publicat în străinătate pentru a populariza și cultura și contruibuția inteligenței române la procesul de modernizare a întregii Europe, al întregului continent. O să discutăm cu autorii despre care este, și din perspectiva lor, forma cea mai bună de a comunica știința pe care o producem în cadrul acestei întâlniri”, a conchis conf. univ. dr. Giordano Altarozzi.

Mălina MORARU