REPORTAJ. Moștenirea unei familii din Lunca Bradului, transformată într-un muzeu etnografic Cultură
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 193 Vizualizări

REPORTAJ. Moștenirea unei familii din Lunca Bradului, transformată într-un muzeu etnografic

Moştenirea unei familii din Lunca Bradului, constând într-o casă cu anexe gospodăreşti şi numeroase obiecte cu o deosebită valoare etnografică, a constituit baza de plecare a unui muzeu rural, Muzeul „Ciobotă-Petruţ”, denumit după cei care contribuie şi au contribuit la punerea în valoare a acestui patrimoniu.

„Ceea ce vedeţi aici a rămas moştenire de la părinţii mei şi am vrut să pun în valoare toate aceste obiecte şi căsuţe. Acolo am crescut şi nu am vrut să le las de izbelişte, fiindcă fiica mea, Andreea Gabriela Petruţ, este interpretă de muzică populară. Astfel, mi-a venit ideea să păstrez tradiţia, să nu arunc lucrurile de valoare din gospodărie. Pe lângă ceea ce am moştenit, am încercat să mai adun câte ceva, de pe unde s-a putut, obiecte de uz casnic şi gospodăresc şi costume populare. Muzeul este compus din trei clădiri. Din grajduri am făcut camere pentru a putea expune tot ceea ce avem, astfel încât lucrurile acestea să poată fi văzute. Când organizăm diferite activităţi legate de tradiţii, îmbrăcăm copiii cu o parte din costumele populare din muzeu, mă refer la Grupul ‘La poale de Călimani’, înfiinţat în anul 2017. Pe lângă acest grup, prin asociaţia noastră am promovat un proiect cultural, Festivalul ‘Lada de zestre’, ajuns la ediţia a VI-a. Avem aici cămăşi cu vechime de 60, 70 şi chiar peste 100 de ani”, a declarat Rusalina Petruţ.

Muzeul „Ciobotă-Petruţ” din Lunca Bradului are vizitatori de peste tot, din Statele Unite ale Americii, Finlanda, Olanda sau Republica Moldova.
Despre acest muzeu de pe Valea Superioară a Mureşului a apărut şi o carte la Editura „Constantin Romanu-Vivu” din Târgu Mureş, în anul 2016, intitulată „”Muzeul Ciobotă – Petruţ, Lunca Bradului”, sub semnătura autorilor Rusalina Petruţ şi Andreea Gabriela Petruţ.

„Sunt fiica doamnei Rusalina Petruţ. Deşi are multe pe cap în acelaşi timp, reuşeşte cu dăruire şi hărnicie să păstreze aceste lucruri minunate. Îi mulţumesc, de altfel, că mi-a dat viaţă şi că astăzi sunt Andreea Petruţ, cea care dansează, cântă şi iubeşte tradiţia şi folclorul popular. La vârsta de 7 ani, am mers pe Valea Mureşului Superior. Mai exact, m-am oprit la Deda, într-un ansamblu de seamă, cu colegi dragi, instructor fiind domnul Vasile Gabor, care ne-a călăuzit paşii. Şi, totodată, îi mulţumesc pentru că am reuşit cu mândrie să reactivez în acest ansamblu şi o avem şi pe doamna primar Lucreţia Cadar (primăriţa din comuna Deda – n.r.) care ne ajută să ducem jocul mai departe şi, de ce nu, să insuflăm şi copiilor ceea ce înseamnă frumos, tradiţie, cultură, credinţă. Activitatea didactică o desfăşor în grădiniţa cu program prelungit de la Deda, împreună cu o colegă de la dansuri. Am 26 de ani dar nu mă tentează oraşul, am fost şi în oraşe mari şi la câteva grădiniţe în oraş, dar tot acasă m-am întors”, ne povesteşte artista Andreea Gabriela Petruţ.

Cântăreaţa a spus că le este recunoscătoare bunicilor pentru obiectele valoroase care sunt acum expuse, dar şi părinţilor ei pentru eforturile zilnice pe care le depun să întreţină acest muzeu.
„Vreau să le mulţumesc şi să am un gând de rugăciune asupra bunicilor mei pentru că mi-au lăsat această moştenire. Pe urmă, îi mulţumesc mamei că se ocupă de tot ceea ce înseamnă frumuseţe aici, la muzeu şi întreţine toate lucrurile aşa cum trebuie. Le păstrează foarte, foarte bine. Trebuie să ne ocupăm de ceea ce înseamnă tradiţie, folclor, credinţă. Sunt multe obiecte pe care le-am şi cumpărat împreună cu familia mea, dar sunt multe care le-am şi primit. Fiecare obiect are o poveste, poate pe viitor să reuşim să scriem undeva, la fiecare obiect, povestea. Cred că va fi ceva interesant”, a arătat Andreea Gabriela Petruţ.

De îngrijirea clădirilor unde funcţionează muzeul se ocupă capul familiei, Gavril Petruţ, care lucrează la ocolul silvic din localitate, dar în timpul liber repară tot ce e de reparat.
„Toată munca eu o fac, că oameni nu prea găseşti care să te ajute, iar cei care te ajută, te ajută mai mult cu poveştile. Ce fac eu aici? În mare parte reparaţii, repar garduri, magaziile sunt făcute tot de mine, mă ajută şi ele cu ce pot când pot, când nu pot singur (…). Nu ies bani, că n-au de unde să iasă bani. Punem şi din buzunar mult, acum vrem să mai mărim muzeul, pentru că sunt foarte multe obiecte. Am adunat foarte multe că nu mai avem unde să le punem. Facem ceva pentru comuna Lunca Bradului, pentru că toţi cei care au venit până acum aici au fost foarte încântaţi, le-a plăcut”, a spus Gavril Petruţ.

Pentru intrarea în muzeu nu se percepe nicio taxă, însă cei care doresc să facă donaţii, pot depune orice sumă doresc într-o cutie frumos sculptată de un meşter popular de pe Valea Gurghiului, amplasată în incintă.

(www.agerpres.ro)

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari


Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE