Home / Administratie / Promisiune de ministru. Via Transilvanica va avea statut special

Promisiune de ministru. Via Transilvanica va avea statut special

Distribuie

Avem un drum, ce facem mai departe cu el?

Au trecut patru luni de când construcția Via Transilvanica, un drum de lungă distanță, destinat drumețiilor și chiar cicloturismului, a fost încheiată și celebrată în Cetatea Alba Carolina de către inițiatorii din Asociația Tășuleasa Social, ambasadorii, voluntarii, cetățeni români și străini susținători ai proiectului. Însă, așa cum ne așteptam încă de atunci, întreținerea acestui drum nu va fi una ușoară și va presupune implicare atât din partea cetățenilor, cât și a autorităților pentru ca Via Transilvanica să atragă acea 100 de mii de oameni anual estimată. Iar unul dintre oficialii care și-a anunțat deja sprijinul pentru ca Via Transilvanica să dăinuie e ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, plecat din județul Bistrița-Năsăud via Mureș spre Sibiu într-un turneu de promovare a Viei, alături de reprezentanții Tășuleasa Social, frații Alin și Tibi Ușeriu. Prezent la Târgu Mureș, ministrul Mediului a susținut că Via Transilvanica va beneficia de un statut special, mai ales că tocmai am aflat că, pe actuala legislație, acest drum nu ar putea fi omologat.

Cum arată situația în teren și de ce membrii Tășuleasa Social au nevoie de ajutorul autorităților, a explicat Alin Ușeriu, președintele asociației.

“Pe drum [n.a. în perioada realizării proiectului] ne-am dat seama că este nevoie și de oameni, și de funcții. Deci este imposibil ca o organizație non-guvernamentală să poată să țină în spate o infrastructură națională turistică fără să fie ajutată de autoritățile publice locale, centrale, cele care până la urmă controlează și fac legile în țara aceasta. Este imposibil să ne batem noi cu stăpânii câinilor agresivi, de exemplu. De asemenea, este imposibil să fim noi acolo când se termină o exploatare forestieră și dacă a trecut un tractor forestier pe acolo, în 20 de ani s-ar putea să nu mai poți să treci pe acolo, ca turist. Sunt garduri electrice peste tot, pentru că proprietarul în sine, românul, România a devenit o țară de proprietari care câteodată trec și până pe partea cealaltă de gard. Sau există arendări care cuprind mii de hectare și care, bineînțeles, au în componență și drumuri publice sau composesorate, care au fost drumuri publice dintotdeauna și dacă proprietarul în momentul de față sau arendașul nu te înțelege, el te scoate de acolo de nu te vezi”, a arătat acesta.

Via Transilvanica are un potențial uriaș de a atrage în jur de 100.000 de călători care să îl strabată anual, însă fără soluționarea unui lung pomelnic de probleme, calea bună ar putea deveni mult mai puțin atractivă.

“Este foarte clar că în acest moment nici măcar inițiatorii lui, adică noi, nu am mai putea să oprim acest proiect. Acest proiect se estimează că va avea în maxim 5 ani de zile dacă totul merge bine, cel puțin 100.000 de oameni pe an pe el din toată lumea. Dacă este să mă iau după lucrurile care vin direct pe adresele noastre, ale asociației, cred că acest lucru ar putea fi chiar depășit, dar acest lucru ar putea fi privit ca oportunitate și ca o șansă, dacă și comunitățile sunt în stare să gestioneze acest proiect, care va fi imposibil să fie făcut de către frații Ușeriu de la Tășuleasa Social, din campusul de la Piatra Fântânele din județul Bistrița-Năsăud. Deci concursul autorităților locale, naționale, centrale, punerea laolaltă a câtorva ministere care trebuie să resolve niște probleme istorice din România pe care nu le-am rezolvat și în care câteodată suntem în evul mediu, ca de exemplu problema câinilor agresivi, este una dintre problemele cele mai mari pe care noi le vedem acolo, este un lucru care trebuie făcut neîntârziat. Noi vom face tot ce ne stă în puteri în continuare pentru ca acest proiect să funcționeze în ceea ce putem noi să facem. Dar bineînțeles că puterile noastre când este vorba despre astea, sunt limitate”, a adăugat Alin Ușeriu.

Iar primul care și-a arătat sprijinul pentru acest proiect dintre oficialii de la București este ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, care răspunde, de altfel, de o parte din resursele pe care se bazează Via Transilvanica. Ministrul Tánczos a alergat pe Via Transilvanica, cunoaște proiectul, iar acum câteva zile a revenit la sediul Tășuleasa Social din județul Bistrița-Năsăud pentru a participa la o întâlnire cu primari, reprezentanți de ocoale silvice și alte persoane care pot asigura integritatea acestui drum.

“În primul rând mă bucur foarte tare că s-au împlinit 4 ani de la inițierea acestui acestui proiect, am lucrat foarte mult, corect, cu autoritățile. Mă bucur foarte mult că au fost autorități care au fost foarte deschise, au fost autorități cu care ne-am înțeles puțin mai greu, dar până la urmă cumva am reușit să-l ducem la capăt. Este pentru prima dată când avem un ambasador la acest nivel, adică un demnitar, un domn ministru care se implică atât de tare și când îl aud, de fiecare dată când vorbește despre Via Transilvanica, deja îmi fac probleme ca ambasador, pentru că deja vorbește mai bine ca mine despre acest proiect și cred că asta ne va ajuta foarte, foarte mult în ceea ce privește proiectul, pentru că, așa cum a zis și Alin, proiectul trebuie până la urmă susținut de toată lumea, inclusiv cei care o să înceapă să meargă pe el, dumneavoastră și, bineînțeles, autoritățile, pentru că pentru noi va fi greu să-l putem promova așa cum trebuie să fie promovat și avem nevoie de ajutor. Și eu mă bucur pentru că după 4 ani de zile este pentru prima dată când avem un un obiect de negociere cu autoritățile la acest nivel”, a subliniat Tibi Ușeriu.

Iar acordul dintre Tășuleasa și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu îl va proteja pe cel din urmă de critici, ceea ce e bine de știut…

“Frații Ușeriu vin din zona societății societății civile. Ministerul Mediului a primit, primește și va primi în continuare foarte multe critici din această parte. Avem un acord pe Via Transilvanica, nu suntem de acord în toate problemele ministerului. Și Alin, și Tibi ne reproșează foarte multe lucruri, câteodată pe bună dreptate, motiv pentru care le mulțumesc pentru modul profesionist cum au abordat această problemă. Via Transilvanica are nevoie de această colaborare, n-au făcut niciun pas înapoi în ceea ce privește exigența lor în privința pădurilor, în privința zonelor protejate, în privința habitatelor valoroase care trebuie protejate, a păsărilor, a carnivorelor mari care trebuie protejate și așa mai departe. Deci, această înțelegere între instituție și Tășuleasa Social privește Via Transilvanica care este un proiect foarte mare, dar, cu siguranță, în momentul în care noi vom greși și în momentul în care deciziile ministerului vor fi cu semnul întrebării sau sub semnul întrebării din punctul lor de vedere vor fi la fel de critici la adresa noastră și așa este bine și așa trebuie să fie”, a spus Tánczos Barna.

Ce promite ministrul?

Cu toate că vorbim, chiar cu mândrie, de Via Transilvanica de circa 5 ani, am aflat că acest drum nu ar putea fi omologat pe legislația actuală. “Va trebui creat un nou spațiu de dezvoltare în această formă modernă și mondială. (…) Cred că este de foarte mare importanță ca acest proiect să devină de interes național și să aibă legi și reguli speciale pentru el, pentru că dacă tot nu s-a mai făcut vreodată în România, dacă tot este atât de popular, atât de concret, atunci haideți cumva ca acesta să fie standardul după care celelalte proiecte ar putea să aibă o urmare, să aibă, nu știu, o continuitate. Dacă reușim acest lucru, domnul ministru, într-adevăr, este în mare pericol să devină un om bun. Dacă nu reușim acest lucru, eu cred că nu ne mai facem numai noi de minune, cei de la Tășuleasa Social, pentru că-n momentul de față nici noi, de la Tășuleasa, nu mai putem opri acest proiect, este imposibil. Deci, din interior vor fi atât de multe critici în care țara se va face de rușine și asta cred eu că nu ne dorim niciunul din punctul meu de vedere. Așa că responsabilitatea acestui drum până la urmă nu mai are de ce să fie numai în sarcina unor idealiști de la Tășuleasa Social care au inițiat acest proiect”, consideră Alin Ușeriu.

Ministrul Mediu, întrebat în cât timp s-ar putea obține acest statut special pentru Via Transilvanica, a răspuns: “Dacă dorim și eu îmi doresc să avem această reglementare specială pentru Via Transilvanica, va dura câteva luni”.

De asemenea, promite siguranță pentru turiștii care se vor aventura pe traseul Via Transilvanica.

Traseu cicloturistic la orizont

Proiectul Tășuleasa Social a fost mijlocul pentru dezvoltarea și a altor proiecte, unele publice. Județele Suceava – Bistrița-Năsăud și Mureș vor dezvolta în anii următori un proiect de construcție a unei piste de cicloturism pe fonduri din PNRR și care va dubla Via Transilvanica.

“Ne dorim ca această pistă cicloturistică să se facă în așa fel încât să protejăm natura și practic să contribuim la acest proiect încât să avem toți de câștigat de pe urma acestui proiect”, a spus vicepreședintele Consiliului Județean Mureș Kovács Mihály Levente.

“Va fi o experiență foarte interesantă proiectul care va fi implementat de cele 3 consilii județene, este un drum nou și pentru ei, și pentru autoritățile de mediu, și pentru cei care lucrează în domeniul silvic. Nu s-a mai făcut așa ceva în România. Tot ce construim trebuie să fie o infrastructură noninvazivă, o infrastructură care respectă natura, cum nu s-a respectat niciodată natura până acum la construirea unor asemenea infrastructuri. Potecile, pistele de biciclete, zonele care sunt marcate, marcajele în sine trebuie să fie mult, mult peste tot ce s-a făcut până acum în România. Din acest punct de vedere, nu cred că totul depinde de bani, depinde foarte mult de modul în care le implementăm. Noi putem să ajutăm foarte mult prin ocoalele silvice, putem ajuta foarte mult inclusiv prin desemnarea unor locații pentru refugiile montane, refugiile de pe Via Transilvanica, care trebuie să fie minimaliste, trebuie să fie din materialele care sunt acolo la fața locului, trebuie să ofere un confort spartan turistului care vrea un adăpost, vrea un acoperiș deasupra capului, vrea un loc unde să-și întindă o saltea, un sac de dormit”, a adăugat Tánczos Barna.

“Tășuleasa Social a făcut un dar României prin Via Transilvanica. Nu își dorește Asociația Tășuleasa Social să primească fonduri prin niciun fel de PNRR și nu știe Tășuleasa Social să meargă către firme și să negocieze cu ei să pună macadam. Orice plan de acțiune, atât pentru domnul ministru Ghinea, acum pentru domnul ministru Cseke Attila a fost făcut în așa fel încât fiecare comunitate să aibă grijă cum consideră ei că este mai bine. Deci autoritățile județene vor fi cele care vor implementa acest traseu de cicloturism care se suprapune cu Via Transilvanica. Ce este în schimb pentru noi foarte important este să nu se aducă prejudicii la Via Transilvanica. Asfaltarea, de exemplu, ar fi o catastrofă pentru Via Transilvanica, macadamul în forma celui de 2 metri și jumătate să poată trece și TAF-ul pe acolo, adică mai mult un drum forestier decât un traseu de biciclete, ar fi o catastrofă. Acolo noi vom fi primii care nu că vom ieși, pentru că ăsta este marele nostru noroc, noi nu mai avem ce pierde, Via Transilvanica este tot ce mai are organizația noastră, vom protesta vehement dacă această poveste va fi distrusă în acest fel”, a explicat Alin Ușeriu.

Ce este Via Transilvanica?

Via Transilvanica este primul drum de lungă distanță din România, finalizat în 8 octombrie 2022, după cum a reamintit Alin Ușeriu, care se întinde pe o lungime de 1.400 km. Via unește Putna, jud. Suceava, de Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți, traversând 10 județe. Itinerariul cuprinde șapte regiuni, în sens invers, Cerna, Terra Daco Romana, Valea Mureșului, Terra Saxonia, Terra Siculorum, Călimani și Bucovina.

“Construcția lui a fost de 4 ani și jumătate, acum se împlinesc 5 ani de când am avut această idee. Este un hibrid între Camino de Santiago din Spania și Appalachian Trail din Statele Unite. Este un drum foarte necesar din punctul nostru de vedere, avem și această convingere pentru că România este o țară foarte frumoasă, dar prin care te pierzi. Și atunci cumva am vrut să coborâm poteca din zonele montane și în zonele celelalte foarte interesante și foarte valoroase pe care le are șesul și, mai ales, era foarte necesar ca cel care vine în România să aibă o experiență completă când este vorba despre Transilvania, de Bucovina, de Oltenia. […] Via Transilvanica este un traseu care, la fiecare kilometru, are o bornă de andezit [n.a. cu o greutate de 230 kg], sculptată de peste 80 de artiști din campusul Tășuleasa Social, care au plecat în 107 unități administrativ-teritoriale”, a explicat președintele asociației.

Bornele de andezit în miniatură

Pentru realizarea proiectului au fost cheltuite 1,7 milioane de euro, sumă provenită din sponsorizări și donații. La amplasarea celor 1.400 de borne din andezit au participat peste 10.000 de voluntari, iar acțiunile au fost susținute de către o parte din primari.

Promovată la Stuttgart

Via Transilvanica a fost promovată la cel mai mare târg de turism alternativ din lume, a anunțat Alin Ușeriu.

“275.000 de participanți au fost acolo și ne-am uitat cu atenție la standurile de lângă noi, standuri foarte cunoscute, Dolomiți, Liechtenstein erau, cred că un pic invidioși pe afluxul de oameni care au venit la standul Via Transilvanica, tocmai pentru că Europa de Est este foarte interesantă, noi suntem o pată necunoscută în turismul acesta, pentru că trendul mondial, marea petrecere a turismului sustenabil prevede exact acest tip de experiență și pentru că Transilvania, de asemenea, este un brand foarte puternic, care ar putea atrage foarte mulți oameni. Dar un rating negativ, un om mort pe Via Transilvanica din cauza câinilor, TAF-urile care au făcut un drum impracticabil 20 de ani vor fi, din păcate, lucruri, care, dacă nu le luăm în seamă alături de autorități, va fi imposibil de gestionat de către noi”, a arătat Alin Ușeriu.

Ligia VORO


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Un nou proiect marca Multinvest: Centru de inginerie inovativă la Târgu Mureș!

Distribuie Comisia de Analiză Tehnică din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș a decis, recent, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.