Perdele de fum ale Rusiei în Republica Moldova

Rusia are prostul obicei de a deveni agresivă în plan extern pentru a-și masca vulnerabilitățile de acasă. Statutul de mare putere a fost deseori hrănit cu victorii tragice care i-au afectat imaginea, dar apetitul statelor occidentale pentru hidrocarburi ieftine și diverse interese de business au făcut ca regimul lui Putin să plătească un preț prea mic pentru suferințele provocate georgienilor, ucrainenilor, moldovenilor, sirienilor sau în diverse state africane. Încurajată de lipsa de reacție a marilor puteri de-a lungul ultimelor decenii, Rusia a încălcat norme și reguli internaționale, a violat tratate bilaterale și a rescris istoria după bunul plac, clamând interese de securitate cu tupeul agresorului obișnuit să-și înfigă bocancul în grumazul victimei.

În discursul despre starea națiunii, la un an de la invadarea Ucrainei, Putin a deșirat principalele teme de propagandă internă, acuzând Occidentul „lacom”, „decadent” și „mincinos” că vrea să distrugă Rusia. Este o temă recurentă în retorica oficială a Kremlinului, pe care o reciclează ori de câte ori are ocazia și Serghei Lavrov. De pildă, săptămâna trecută, la finalul întâlnirii G20 din India, șeful diplomației ruse a susținut expressis verbis că Rusia a fost atacată de Ucraina. Tema este preluată de toate flașnetele propagandistice ale Moscovei, care încearcă să transforme agresorul în victimă și să croșeteze narativul războiului patriotic de apărare a țării, lipind o mască eroică pe chipul unor militari care ar trebui să răspundă pentru crime de război.

Marea minciună a Kremlinului este că Ucraina ar fi o bază de antrenament pentru puterile occidentale, care intenționează să transforme conflictul dintre Moscova și Kiev într-un război total, însăși existența Rusiei fiind pusă în joc. Putin susține că a încercat să rezolve pe calea negocierilor orice diferend cu statele vecine sau cu marile puteri, dar nu a găsit înțelegere, așa că a trecut la „diplomația heavy metal”.

Aceasta este cadrul mai larg în care trebuie să privim escaladarea războiului psihologic împotriva Republicii Moldova, care seamănă izbitor de mult cu cel creat de Rusia înaintea anexării ilegale a peninsulei Crimeea, în 2014, sau cu cel care a precedat invadarea Ucrainei în urmă cu un an.

Cu o zi înainte de împlinirea unui an de război, ministerul rus al Apărării acuza Ucraina că plănuiește să invadeze regiunea separatistă Transnistria, folosind militari sub steag fals. Informația a fost negată vehement atât la Kiev, cât și la Chișinău. Nici măcar regimul de la Tiraspol nu a identificat un pericol real la granițe din partea Ucrainei. Prin această diversiune informațională, Kremlinul urmărește să își securizeze un cap de pod prin care ar putea să destabilizeze Republica Moldova și să afecteze procesul de aderare la UE. În al doilea rând, anunțând că „orice atac asupra Transnistriei este un atac asupra Rusiei”, Kremlinul încearcă și pe această cale să inventeze pericolul extern și să construiască imaginea unui stat ucrainean agresor.

Să coroborăm agresivitatea retorică a Rusiei cu planurile de schimbare a puterii legitime de la Chișinău, care au fost interceptate de serviciile de spionaj ucrainene și confirmate ulterior de Maia Sandu. Să adăugăm și declarația cu privire la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, votată joi, 2 martie, în Parlamentul Republicii Moldova, care a fost interpretată la Moscova drept „un nou atac la adresa noastră (…), susținerea nesăbuită a poziției agresive a Occidentului”. Chiar și decizia de a înlocui sintagma „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile din Republica Moldova (de fapt, o racordare a legislației la prevederile Curții Constituționale din 2013, conform cărora limba de stat este româna, nu moldoveneasca, după cum prevedea Constituția din 1994) este „sprijin real pentru democrație în stil american”, „abandonarea limbii materne” conform Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE Rus. Chintesența declarațiilor belicoase a fost emanată de Serghei Lavrov în cadrul unui interviu pentru Russia 24: „Occident a pus ochii pe Republica Moldova pentru a fi următoarea Ucraină.”

Care este strategie Rusiei cu privire la Republica Moldova?

Putin înțelege că s-a împotmolit în Ucraina și că generalii săi nu sunt capabili să inițieze acțiuni militare cu succes garantat. În plus, știe că armata ucraineană pregătește o contraofensivă în care vor fi implicați soldați antrenați în diverse state europene, care s-au acomodat în ultimele luni cu tehnici de lupă avansate și cu armament modern. Totuși, niciuna dintre tabere nu este capabilă să întreprindă lovituri decisive, iar Rusia, chiar dacă pare pregătită pentru un război de uzură, începe să intre în criză de timp. Sancțiunile economice își arată efectul, țara este tot mai izolată politic și a fost decuplată de la marile fluxuri științifice, culturale și sportive. Rusia nu este în colaps, dar începe să obosească și apar indicii că lucrurile se tensionează în cercurile de putere de la Moscova. Acesta este motivul pentru care Putin, în discursul despre starea națiunii, a insistat asupra unor măsuri de sprijin pentru populație, pe educație și valori tradiționale, și a făcut apel la unitate, rezistență și patriotism, în încercarea de a menține sprijinul poporului mai puțin educat. Pe scurt, președinte rus camuflează vulnerabilități interne prin agresivitatea retorică pe plan extern.

O intervenție militară directă în Moldova este puțin probabilă în acest moment, de aceea Rusia este interesată să genereze mult zgomot, stres și o atmosferă de insecuritate. Pe de altă parte, Rusia caută să submineze coeziunea electoratului moldovean și să mențină pe orbita sa largi segmente de populație din Transnistria și Găgăuzia, în încercarea de a demonstra că orientarea occidentală și democratică a regimului de la Chișinău nu are susținere populară. Pentru moment, ofensiva propagandistică a Rusiei este menită să mențină Republica Moldova sub presiune și să pregătească terenul pentru strategii pe care nu le poate folosi atât timp cât nu este capabilă să înregistreze evoluții semnificative pe frontul din Ucraina. De aceea Rusia trebuie să piardă războiul în Ucraina.

Prof. univ. dr. Leonard AZAMFIREI,

Senator PSD de Mureș

Foto: https://www.middleeasteye.net