Grădina Cetăţii: refugiul din mijlocul oraşului

„Aşa cum în Evul Mediu Cetatea era un loc de refugiu pentru populaţie împotriva, aşa cred că în zilele noastre are tot un rol de refugiu. Secolul nostru are un alt duşman: zgomotul, alerta vieţii şi aici cei care vin pot să găsească linişte, repaos, pot medita şi se simţi ca acasă. Este un loc de refugiu”, aşa a început Jani Rozalia, grădinăreasa Cetăţii Târgu-Mureş, povestea despre grădina Cetăţii.

De meserie inginer horticol, a studiat peisagistică iar în perioada de reamenajare şi reabilitare a Cetăţii lucra la firma care s-a ocupat de proiectarea spaţiului verde. Ajunsă la pensie, îndrăgostită fiind de grădină, Jani Rozalia a continuat să colaboreze cu cei care se ocupau de cetate împărtăşind idei despre cum ar fi bine să fie continuat aspectul Grădinii. Apoi, a fost invitată să se ocupe de acest spaţiu şi o face cu mare drag.

Reconstruire istorică prin comparaţie

Din nefericire nu există date istorice concrete despre cum ar fi arătat curtea Cetăţii în anii 1600, 1700, dar folosind informaţiile care există despre alte spaţii similare din Europa, se poate aproxima care era ideea de ansamblu a spaţiului.

„Nu avem descrieri concrete despre cum era iniţial curtea Cetăţii, dar în mod sigur nu era foarte amenajat. Probabil că au existat nişte arbori, probabil au existat şi pomi fructiferi pentru că dacă erau case de locuit şi era loc de refugiu atunci cei care stăteau aveau nevoie de alimente. Atât ştiu din săpăturile arheologice făcute că în cămara Mânăstirii arse au găsit seminţe de prune, deci probabil că au fost pruni în curte. Ce ştim este că, în aceeaşi perioadă în care s-a construit Cetatea ştim din descrieri istorice cum era în Europa, în alte Cetăţi, ce ar fi putut fi şi la noi”, a povestit Jani Rozalia.

Cetatea de dinainte de amenajare

În timp ce povesteam cu grădinăreasa Cetăţii încercam să-mi aduc aminte cum arăta spaţiul înainte de proiectele de reamenajarea şi reabilitare. Pentru că amintirile mele erau foarte vagi, Jani Rozalia mi-a împrospătat amintirile.

„Înainte de restaurarea clădirilor din cetate, care a început în anii 2006 și a ținut până în anii 2015-16, era cu totul altfel aspectul grădinii. Erau mult mai mulți arbori crescuţi la întâmplare. Era neamenajată. Erau puține flori, erau multe tufe, boscheți. Prin amenajare s-au eliminat arborii bătrâni care erau bolnavi pentru că însemnau un pericol pentru cei care veneau în curte. S-au păstrat exemplarele frumoase. Sunt 18 soiuri în prezent și într-o curte de Cetate este nevoie de arbori mari.

S-au plantat atunci arbori noi care o să crească deocamdată sunt pui, dar o să crească mari. Sunt printre ei tei, tei pucios, este frasin plantat, platan, oţetar, prun decorativ care nu face fructe. Este un singur exemplar de arbor, care se numește mălin, pentru care eu mă bucur foarte mult. Mălinul era un copac care ştim că se găsea la Târgu Mureș, exista în foarte multe locuri, are flori albe”, a spus grădinăreasa Cetăţii.

Rădăcini rămase în aer şi dudul care nu face dude

În perioada lucrărilor de amenajare terenul a fost readus la nivelul la care era în trecut, iar această coborâre de teren a lăsat în aer rădăcinile arborilor. Pentru ai păstra în viaţă acestea au fost acoperite cu pământ creând astfel mici movile sau dealuri în jurul trunchiurilor.

„Vă spuneam că era aproape o mică pădurice în curte, erau foarte mulți copaci crescuți la întâmplare. Nu găseau lumină și pentru ca să obțină lumină mai mult s-au întins , s-au înclinat în direcţia soarelui. Aceste exemplare frumoase, interesante sau menținut nu sunt bolnavi doar acest fapt că sunt înclinaţi, dar pentru aceasta se bucură mult foarte mult copiii și chiar și pisica Cetăţii, Generalul Basta s-a cățărat și el în acest copac. Este un punct de observare foarte bun pentru el.

Lângă avem iarăși un un pom de data aceasta este un dud în colț interesant probabil că a fost adusă sămânța cândva de păsări și a crescut un dud dar în mod interesant nu face fruct, nu face mizerie, deci are loc potrivit pentru curtea cetății. Acest dud este interesant, are frunze cu formă interesantă şi ce este interesant este că nu face fructe, nu ştim de ce, dar nu face fructe deci nu lasă murdărie”, a explicat tanti Rozalia.

Echinaceea, trandafiri şi hortensii

Din primăvară până toamna, o grădină care primeşte vizitatori trebuie să aibă flori, pe lângă arbori şi iarbă frumos întreţinută. Acesta este obiectivul urmărit de Tanti Rozalia prin straturile de flori plantate şi întreţinute cu multă grijă şi atenţie.

„Primăvara devreme cu narcise şi lalelele începe perioada florilor, continuă apoi cu trandafiri şi pe parcurs apar alte şi alte flori, în fiecare moment vizitatorii pot găsi o noutate. Acum suntem în perioada de înflorire a echinaceelor sau pălăriilor de soare, cum se numesc popular. Cele mai multe sunt în zona porţii de acces. Iniţial ele au fost plantate în zona grădinii cu plante medicinale şi aromatice în zona fostei Mănăstiri. Pe parcurs, pentru a crea o armonie în întreaga curte am plantat şi în alte zone”, a explicat grădinăreasa Cetăţii.

Pe lângă scopul decorativ, grădinăreasa Cetăţii urmăreşte în alegerea florilor şi un scop educativ. „Am încercat să procur diferite specii din acelaşi soi, la echinacee avem echinaceea purpurea, culoarea plămânului care este mai cunoscută, dar avem şi de culoare albă, roşie şi portocalie. Am reuşit să procur şi două plante galbene dar acelea vor înflori doar anul viitor. Această floare este doar de curând folosită ca plantă decorativă. Ea iniţial era utilizată şi cultivată doar ca plantă medicinală”, a mai spus aceasta.

Chiar dacă acum trandafirii au trecut de primul val de înflorire, ei vor mai bucura privirea vizitatorilor spre toamnă. Regina florilor ocupă un loc de cinste în grădina Cetăţii. „Trandafirul în mod sigur are un loc în grădina cetăţii, nu numai pentru că înfloresc din primăvară până în toamnă, ci prin semnificaţia lor în istoria omenirii. Aceste plante au fost folosite în Evul Mediu şi în antichitate, deşi nu ştim ce soiuri creşteau atunci, dar există desene pe lut încă din sanctuarele Egiptene cu trandafiri. La fel găsim surse că era folosit în antichitatea greco-romană, în China. În Biblie apare, de asemenea, trandafirul roşu este simbolul sacrificiului lui Isus şi trandafirul alb este simbolul curăţeniei, sfinţeniei”, a explicat tanti Rozalia.

În perioada verii hortensiile sunt înflorite iar în Cetate găsim aceste frumoase flori în zona mai umbroasă. Şi ele au o poveste interesantă.

„Sunt flori foarte vechi. Au găsit fosile în perioada glaciară. Provin din America de Nord dar au fost folosite în China și în Japonia. Ceea ce vedem noi acum aici sunt hortensii cu frunze mari hortensie macrofilă se spune sau hidrangea macrofilă. Hidrangea înseamnă doritor de apă. În numele lor există și calitatea aceasta de doritori de apă. Au fost aduse din Japonia în Europa și prima dată au fost cultivate în curțile mănăstirilor”, ne-a povestit Jani Rozalia.

Grădina unei Cetăţi precum cea din Târgu-Mureş era, istoric vorbind, mai aproape de un aspect natural, pe care l-am putea întâlni într-un câmp de flori, decât în cazul castelelor, de exemplu, unde există o geometrie mai rigidă. Cuvintele sunt sărace pentru a descrie întreaga pasiune şi dedicare cu care Tanti Rozalia ne-a vorbit despre pasiunea ei. De aceea vă invităm să urmăriţi un material video amplu pe acest subiect. Acesta va fi publicat în curând pe canalul de You Tube Zi de Zi Mureş.

Sanda VIŢELAR