Leonard Azamfirei: „Trebuie să avem curajul să intrăm în parteneriate cu spitale judeţene”

16 iulie 2023

La finalul săptămânii trecute, 13-14 iulie, la Bistriţa a avut loc conferinţa naţională „Modele de bună practică în administrarea spitalelor. Rolul autorităţilor locale”, organizată de Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa (SCJU), Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş, cu sprijinul Biroului OMS România şi al Societăţii Române de Microbiologie.

Potrivit Ro Health Review, evenimentul se adresează managerilor, directorilor medicali şi directorilor de îngrijiri de spitale, printre temele abordate fiind controlul şi prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale, atragerea şi păstrarea resursei umane în domeniul sănătăţii, comunicarea între pacienţi şi profesioniştii din sănătate, alimentaţia pacienţilor spitalizaţi, bune practici în îngrijirea pacienţilor vârstnici şi finanţarea spitalelor publice.

Ministrul Sănătăţii a apreciat modul în care este administrat spitalul din Bistriţa şi investiţiile făcute aici de către autoritățile locale: „Scopul acestui seminar este să identificăm soluţii în câteva arii cheie, pentru care trebuie să facem o schimbare încât asistenţa medicală să ajungă să reprezinte un element de încredere pentru populaţia din România”, a precizat el, potrivit sursei citate.

Rectorul UMFST G.E. Palade Târgu-Mureş, Leonard Azamfirei, a arătat în deschiderea conferinţei că managementul în domeniul medical este o adevărată provocare.

”Spitalele sunt cele mai complexe instituţii pe care le avem pentru că managementul lor este o întreagă provocare, de aceea unii au succes mai mult iar alţii mai puţin. În acest context mi s-a făcut foarte interesantă această acţiune care are loc astăzi. Fiecare dintre cele șase teme abordate reprezintă o provocare. Dacă ne referim la infecțiile asociate asistenței medicale, statisticile arată că aceasta ar fi în 2050 principala cauză de deces și că va depăși inclusiv boala canceroasă. (…) Pe de altă parte, resursa umană este cea mai complicată de gestionat pentru că nu putem fabrica peste noapte specialiști în acest sens. (…) Nu aș trece cu vederea nici componenta legată de finanțare, eterna poveste. (…) De asemenea, se știe foarte bine că o comunicare bună dintre medic și pacient reduce cu peste trei sferturi reclamația de malpraxis și îngrijirile medicale sunt ceea ce rămâne după toată teoria frumoasă pe care o facem. (…) Sunt convins că Bistrița va deveni foarte curând exemplu de bună practică”, a spus acesta potrivit bistriteanul,ro.

Potrivit transmisiunilor live de pe pagina Ministerului Sănătăţii, în cadrul dezbaterilor dedicate temei atragerii şi păstrării resursei umane în sănătate, Leonard Azamfirei a vorbit, la îndemnul ministrului Rafila, despre dezvoltarea de secţii clinice în spitalele judeţene, chiar dacă pe teritoriul unui judeţ nu se află o facultate de medicină.

„A fost o decizie destul de complicată pentru noi să acceptăm faptul că trebuie să renunţăm la un monopol de care eram de foarte multă vreme, istoric vorbind, îndrăgostiţi, şi să acceptăm că istruirea medicală, pe diverse nivele, poate fi făcută şi altundeva. Nu putem să acceptăm la infinit faptul că avem o situaţie care este limitată obiectiv la nivel de centre universitare mari, dar nu venim cu soluţii care să deschidă uşile şi spre alte structuri pentru că aţi văzut ce număr mare de medici termină în România anul, sigur acea cifră poate este uşor nuanţabilă pentru că sunt incluşi acolo şi absolvenţii internaţionali, nu doar cei care sunt din România. În continuare producem foarte mulţi medici, producem foarte multe asistente, însă aceştia se formează în infrastructura medicală existentă în aceste momente în România. De mai bine de 30 de ani infrastructură medicală publică în România nu s-a construit. Numărul de studenţi a crescut exploziv, aş spune că la nivel de învăţământ pre-clinic Universităţile, cam toate, au făcut eforturi de a-şi ameliora infrastructura, însă stragularea apare în momentul în care studenţii de anul III ajung în spitale şi aici începe uneori un dezastru al calităţii formării profesionale”, a explicat acesta.

Soluţia este într-o abordare dintr-o nouă perspectivă a pregătirii medicale, dar şi a investiţiilor pe care le fac universităţile.

„În momentul în care se va investi masiv în spitalele din România se va tăia apetitul unora de a pleca dintr-o parte în alta pentru că se vor regăsi în spitalele respective. Pe mine mă preocupă ca Universitate problema pregătiri cadrului medical pentru că de foarte multe ori pregătirea nu este centrată pe student, ci pe cadrul didactic, pe norme şi pe interese care uneori pun într-o zonă secundară pregătirea studenţilor. De aceea trebuie să avem curajul să intrăm în parteneriate cu spitale judeţene care îndeplinesc anumite standarde de calitate şi, pe de altă parte, să avem curajul să investim ca Universităţi în infrastructura de sănătate. Fără să ieşim din cutia tradiţională în care am fost până acum nu vom schimba lucrurile”, a mai spus Leonard Azamfirei.