FOTOREPORTAJ. Întâlnire cu Dumnezeu la Mănăstirea Lăpușna

Mănăstirea Lăpușna a fost înființată în anul 1997. Biserica de lemn a mănăstirii datează din anul 1779, fiind monument istoric. În interior se păstreaza aproape în totalitate pictura originală, stranele și candelabrele vechi, precum și o colecție de icoane realizate la mijlocul secolului al XVIII-lea, conform site-ului Creștin Ortodox.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu Pop, ne spune biografia sa, s-a născut la data de 2 iulie 1953, în comuna Băsești, județul Maramureș. Având constant în minte educația tinerilor, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a creat mai multe centre pentru tineret, organizând multiple tabere tematice, iar în prezent este profesor universitar și conducător de doctorat în specializarea Teologie Morală în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. Pe plan social, Arhiepiscopul Irineu a ajutat la înființarea a peste 30 de așezăminte sociale atât pentru copii, cât și pentru alte categorii de vârstă.

”Celui ce crede, toate îi sunt cu putință”

Vizita sa de marți, 16 august, la Mănăstirea Lăpușna din județul Mureș, a reprezentat un prilej de bucurie pentru multitudinea de oameni care au fost prezenți în frumoasa curte a mănăstirii, pentru a sărbători alături de preoții prezenți Prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni. De-a lungul sfintei slujbe – slujbă al cărei mesaj a fost împodobit de frumoasele voci ale corului – prezența Arhiepiscopului Irineu a conferit locului deja liniștit o atmosferă reprezentată de pace sufletească – o adevărată întâlnire cu Dumnezeu.

Cu prijelul sărbătorii, Înaltpresfințitului Irineu a luat cuvântul: „A sosit sărbătoarea de peste an dedicată sfinților martiri brâncoveni – Constantin, Ștefan, Radu și Matei. A sosit această sărbătoare plină de lumină și har, care reprezintă și hramul acestei fumoase mănăstiri de aici. Sfântul Constantin s-a născut în 1654, mama lui fiind din neamul Cantacuzinilor, iar tatăl său din neamul glorios al Basarabilor. A ajuns domn al Valahiei, al Țării Românești în 1688 și în această calitate a manifestat diplomație față de turci, dar, pe ascuns, era în bune relații cu oștile creștine, nutrind speranța eliberării creștinismului de sub jugul otoman, de sub stăpânirea cruntă a semilunii islamice. El era convins că identitatea noastră națională se poate păstră numai prin religie și cultură. De aceea, pe plan religios, el a construit biserici și mănăstiri, a sprijinit ortodoxia răsăriteană asuprită de la muntele Athos până la Ierusalim, Alexandria și muntele Sinaiului și a primit la curtea sa patriarhi, ierarhi persecutați din întregul răsărit ortodox, tratându-i cu admirabila omenie românească. Pe plan cultural, slăvitul principe valah a construit școli, a tipărit cărți alese, învățătură folositoare sau de trebuință pentru cultul liturgic. Sub el, au înflorit artele frumoase, arhitectura, sculptura, pictura, caligrafia, broderia și s-a inaugurat faimosul stil brâncovenesc, care a dăinui încă o jumătate de veac după moartea slăvitului voievod. Această moarte s-a întâmplat în ziua de Sfânta Maria Mare, 1714, la Istanbul, în fața delegațiilor țărilor europene și toată Europa s-a cutremurat la vederea sau auzul unui martiriu atât de crud și sângeros. A fost decapitat, după ce în fața lui au fost tăiate capetele celor patru frumoși, evlavioși și cuminți copii ai lui.”

Importanța ortodoxiei a fost evidențiată de cuvintele Înaltpreasfințitului: „Se cade și noi să iubim ortodoxia, pentru că ortodoxia i-a ajutat pe români să străbată glorioși multele încercări și i-a unit pe ei în necazuri, în asupriri și în nevoi. Datorită credinței ortodoxe, noi ne-am păstrat limba română și ființa etnică. Această credință ne-a făurit neamul, ne-a înnobilat istoria, ne-a consolidat țara din inima naționalității noastre. Și ce dureros este când auzi că unii români părăsesc matca bisericii străbune, în care au rodit de-a lungul celor două milenii atâția sfinți, atâția martiri, care dănțuiesc în slăvile de lumină ale patriei de sus. Noțiunea de român este sinonimă cu noțiunea de creștin ortodox.”

Totodată, prelegerea Arhiepiscopului Irineu nu a fost nelipsită de sfaturile și mulțumirile adresate celor prezenți: „Iubiții mei, credința în Dumnezeu îl ajută pe cel credincios să suporte necazurile și tristețile inerte ale vieții pământești, să vadă dincolo de ele frumusețea și valoarea vieții omenești în fața lui Dumnezeu, să vadă bogăția de sensuri a vieții creștine trăite în Hristos și în Biserica drept-măritoare și apostolică. Lumea în care trăim astăzi este marcată de atâtea nenorociri, patimi și dureri pentru că a slăbit credința în bunul Dumnezeu. Numai prin puterea ei formidabilă putem depăși deșertăciunea ideologică și tumultul lumii. Pentru a trăi o viață agreabilă, plină de sens și perspectivă. Pentru cel credincios nu există problemă pe care să nu o poată rezolva și povară pe care să nu o poată purta, căci zice Evanghelia: „Celui ce crede, toate îi sunt cu putință.”

O sărbătoare reușită

Înainte ca cei prezenți să participe la miruire, starețul mănăstirii, preotul Arsenie Boariu, le-a mulțumit Arhiepiscopului și pelerinilor pentru prezență: „Iată că bunul Dumnezeu ne-a învrednicit să încheiem cu bine sărbătoare aceasta a prăznuirii Sfinților Martiri Brâncoveni. Ei ne-au adunat astăzi aici și, deși nu este o sărbătoare cu roșu în calendar, iată că inimile tuturor care suntem astăzi aici au vibrat la această chemare a Sfinților Brâncoveni să rememorăm viața lor și, mai ales, sfârșitul lor mucenicesc. Pentru această zi frumoasă, pentru vremea pe care, iată, Dumnezeu ne-a dăruit-o și ne-am putut ruga în pace, fără arșită, fără ploaie, îi mulțumim bunului Dumnezeu cu toții. În mod deosebit îi mulțumesc Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop, pentru că se află în mijlocul nostru și știm cu toții că atunci când un arhiepiscop vizitează o comunitate și slujește, harul este deosebit și sunt încredințat că îl simțiți și dumneavoastră, pentru că l-am simțit și noi. Le mulțumesc preoților pentru că sunt în mijlocul nostru și am slujit împreună. Le mulțumesc tinerilor teologi care s-au ostenit și liturghia a devenit mai frumoasă ca altădată. Apoi vă mulțumesc vouă, tuturor pentru osteneală de a fi aici și celor care s-au implicat în organizarea hramului, tuturor care de-a lungul anilor acestora au fost alături de mine, de mănăstirea aceasta.”

Text: Alexandra BORDAȘ

Foto: Alin PETRE