Moses Gaster omagiat de Ziua Limbii Române

Academicianul Moses Gaster (1856-1939), filolog, istoric literar, publicist şi rabin, recunoscut pentru studii în domeniul limbii şi culturii române şi a studiilor iudaice, a fost onorat, joi, de Ziua Limbii Române, în cadrul ediţiei a XX-a a Festivalului Internaţional de Film şi Televiziune SIMFEST Târgu Mureş, chiar în prezenţa nepotului său, Nicolas Gaster, un renumit editor de film la nivel mondial.

„Din păcate, pentru voi, nu l-am întâlnit niciodată pe Moses, deoarece a murit cu 10 ani înainte să mă nasc eu, aşa că tot ceea ce ştiu, vine la mâna a doua. Bunicul meu s-a născut la Bucureşti în septembrie 1856 într-o cunoscută familie de evrei. Bunicul său a fost unul dintre liderii comunităţii şi fondatorul unei sinagogi, iar tatăl său, cavalerul Abraham Gaster, a fost consul olandez la Bucureşti. Mama lui, Judith Rubinstein, era din aceeaşi familie cu marele pianist”, a relatat Nicolas Gaster.

Nepotul academicianului Moses Gaster a arătat că, de mic copil, bunicul său putea să înveţe pe de rost un psalm întreg între lecţii.

„Atât la şcolile evreieşti, cât şi la cele româneşti pe care le-a urmat, Moses a fost atras în mod deosebit de legendele biblice care i-au dat un impuls suplimentar către studiile folclorice. După absolvirea la Bucureşti, în 1876, şi-a început studiile la Seminarul Teologic Evreiesc din Breslau, unde a studiat şi la Universitatea din Breslau concentrându-se în special pe lingvistică, studii biblice şi limbi orientale. În 1877 obţine diploma de master în arte la Universitatea din Leipzig cu o teză despre fonetica istorică a limbii române. În 1878 s-a alăturat Comitetului Român de la Berlin care, după războiul ruso-turc, încerca să impună condiţii de emancipare evreiască înainte de recunoaşterea internaţională a independenţei României faţă de Imperiul Otoman. Întors în România, în 1880, a început să se concentreze asupra studiului literaturii folclorice antice şi mai ales româneşti, ţinând prelegeri de mitologie comparată la Universitatea din Bucureşti şi în acelaşi timp militând pentru drepturile civile ale evreilor români în spiritul Tratatului de la Berlin. A alcătuit prima sinteză cuprinzătoare a folclorului literar românesc, publicată în Literatura populară română (1883) şi Chrestomatia română (1892)”, a subliniat Nicolas.

În 1882 a fost expulzat din România, împreună cu cei mai importanţi lideri de opinie ai presei evreieşti, după ce ar fi demascat măsurile restrictive şi abuzurile administrative ale guvernului Ion Brătianu împotriva populaţiei evreieşti.

În anul 1929, Moses Gaster a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române, iar astfel, în cadrul evenimentului SIMFEST, au fost transmise video mesajele preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, şi ale academicianului Răzvan Theodorescu, prin care evocau personalitatea marelui intelectual. Dezbaterea referitoare la personalitatea lui Moses Gaster a fost moderată de Mirela Gruiţă, fost realizator TVR.

Redacţia