Home / Agricultura / Agricultura, pasiunea fără margini a inginerului agronom Dumitru Cătinean din Crăiești

Agricultura, pasiunea fără margini a inginerului agronom Dumitru Cătinean din Crăiești

Distribuie

Într-o frumoasă zi de toamnă pașii ne-au purtat în localitatea Crăiești, la casa agronomului Dumitru Cătinean, un împătimit al agriculturii. A fost prima impresie în momentul în care am păsit în gospodăria domniei sale, un mic univers cu tot ce poate oferi mai de preț pâmânul roditor. Dar mai bine să ne povestească domnia sa despre acest univers în care își duce liniștitul traiul și grija sa pentru agricultură.

„M-am născut la Crăiești, locul unde mi-am dorit întotdeauna să lucrez. În 1980, la repartițiile care se făceau după terminarea facultății au fost foarte puține posturi în zona Ardealului, iar în Mureș niciunul. Așa am ajuns în Bistrița, la Orosfaia, locul unde am și cunoscut-o pe soție. În 1981 ne-am căsătorit, an în care s-a format CAP Milaș. Facultatea de Agronomie am făcut-o la Cluj în perioada 1876-1980. După absolvire am ajus la Orosfaia,  apoi Milaș, după care mi-am cerut transferul la Fărăgău unde am lucrat până la Revoluție. Aici am prins unificarea Fărăgău cu Poarta, cu Toncii și ulterior cu Crăiești. După Revoluție am lucrat la SMA Fărăgău vreme de patru ani. A urmat Oprea Avicom până când m-am îmbolnăvit, fiind operat pe cord deschis. Până la momentul pensionării, respectiv anul 2021, am lucrat în cadrul Primăriei Crăiești. Aici pot spune că am rezolvat problemele cu Legea Fondului Funciar, nu am avut niciun fel de litigiu la nivel de comună. Acest lucru s-a datorat faptului că am cunoscut foarte bine oamenii”, și-a început povestea inginerul agronom Dumitru Cătinean.

Drag de familie și locul natal

Munca în agricultură a fost cea care la ținut aproape de satul natal pe Dumitru Cătinean. Fiind cel mai mic dintre cei cinci frați, a decis să fie cât mai aproape de părinți. Desi putea opta pentru zone mult mai bune la terminatea facultății, a decis să vină cât mai aproape de casă, peste deal la Orosfaia, tocmai pentru a fi aproape de familie.

„Asta a fost și ideea de mic, să-mi ajut părinții. Nu eram eu de agronim, mai degrabă popă sau profesor, sătul de atâta muncă la câmp când eram copil. Dar nu am avut ce face și a trebuit să optez pentru agricultură tocmai în ideea de a fi alături de părinți. După  un timp de obișnuiești și cu munca în agricultură pentru că ești nevoit, apoi încet, încet începe să-ți placă. Mai mult de atât, începi să te autodepășești si să vrei să faci mai mult și mai mult”, spune Dumitru Cătinean.

Mic paradis vegetal cu de toate

Așa se face că pe terenul deținut cândva de tatăl său, Dumitru Cătinean a dezvoltat o gospodărie în toată regula întinsă o suprafață de 60 de arii.

„Pensionar fiind, am zis să pun în valoare acest teren și să pun de toate cum se zice, de la legume, fructe, porumb. Pentru mine toată această îndeletnicire e sănătate curată, în special după problemele medicale care le-am avut la inimă”, spune Dumitru Cătinean care ne-a poftit în minunatul său paradis vegetal.

„Ca să fac o radiografie a acestui mic univers, am vișini de toate soiurile, am cireși, la fel de mai multe soiuri, prune, atât bistrițene cât și din soiul ”Prima”. La meri, de asemenea am mai multe soiuri, la loc de cinste e un un pom care rezistă cu brio încă de pe vremea lui Ceaușescu, o combinație între Jonathan și Jonared, extrem de productiv deși a trecut cu bine de 30 de ani. Vine apoi partea de struguri. De la Blaj am luat niște soiuri aflate acum în cecetare, ”Regent” și ”Codreanca”, la care se adaugă ”Brumăriu de Cluj” și ”Muscat de Poloskei”. La roșii, am soiurile din categoria „Inimă de bou”, ”Andrada” și foarte multe soiuri locale clasice extrem de gustoase. La castraveți am cultivat  soiul ”Cornichon” și un soi pe care l-am denumit „Flavia” după o cumnată de-a mea de la care l-am primit. Este un soi local care nu necesită stropire sau alte tratamente și cu o producție foarte bună. De asemenea, ceapă, ustoroi pe care-l cultiv pe o suprafață de 4 arii, ardei de mai multe soiuri, inclusiv cei iuți. Am mai cultivat pepeni, iar acum e sezonul la dovleci, unii dintre ei ajung să cântărească undeva la peste 50-60 de kilograme. Să nu uit de porumb, un soi KWS extrem de productiv, cu o producție care arată extrem de bine din punct de vedere calitativ. Cu mândrie pot să spun că tot ce am cultivat aici în gospodărie e pus cu mâna mea”, spune Dumitru Cătinean.

„Recunosc că o parte din ce produc mai vând, dar am facut și pomană la multă lume. Am dus din produse inclusiv la Sângeru de Pădure la o casă de copii și la o mănăstrire la Cașva. În toamnă asta mă gândesc să ajut câteva peroane nevoiașe care să se bucure de rodul muncii mele”, spune inimoasa gazdă.

Pasiune pentru dansuri și fotbal

Pe lângă agricultură, marea pasiune pentru Dumitru Cătinean o reprezintă dansurile populare. În imediata apropiere vine fotbalul, de asemenea o pasiune împărtășită atât din postura de jucător cât și de antrenor.

„Am cochetat cu dansul popular încă din perioada liceului. La Liceul Agricol din Târgu Mureș aveam chiar o trupă cu care mereu obțineam  locuri fruntașe pe județ. Apoi în facultate am continuat cu această pasiune. La nivel de centru universitar era Ansamblul „Mărțișorul” unde am fost dansator vreme de doi ani, și „Bărbuncul”, ansamblu în cadrul Institutului Agronomic unde am fost inclusiv instructor. La un moment dat am ajuns cu ansamblul unde eram instructor să-i depășesc pe cei de la „Mărțișorul” unde am fost doar dansator. Dragul pentru dansurile populare a continuat și după terminarea facultății. La Orosfaia am înființat un ansamblu de dansuri. Era însă destul de greu și cu munca și cu alte activități, fapt pentru care nu am mai continuat până când am revenit în satul natal Crăiești, în special după problemele medicale din 2005, după ce am fost operat pe cord deschis. Așa se face că la Crăiești am inițiat câteva generații de copii în tainele dansului popular în cadrul Ansamblului „Crăișorul”. Pe lângă dans popular, am pregătit copiii și în ce privește fotbalul. Se întâmpla în perioada 2006-2011 când am avut o echipă destul de bună, Ogorul Verde Crăiești, atât echipă mare din județeană cât și grupă de copii. Am obținut câteva victorii notabile spun eu, cu cei de la FCM Târgu Mureș și Avântul Reghin. Jucam și la echipa mare, iar la cea mică eram antrenor. Cred că eram cel mai în vârstă jucător la vremea respectivă. A fost o perioadă foarte frumoasă în care am lucrat foarte bine cu copiii. Să nu exagerez, aveam mai mulți spectator la meciurile echipei mici decât la echipa mare. Legătura dintre fotbal și dansurile populare vizavi de copii era una simplă, cei care veneau la fotbal trebuiau să vină și la dansuri. Așa am dezvoltat două activități extrem de frumoase și de educative pentru tinerii din Crăiești. Ca o completare a celor două pasiuni, de 6-7 ani sunt și cântăreț la biserică, îndeletnicire pe care o practic cu drag și în prezent”, a spus Dumitru Cătinean.

Crăieștiul este un loc unde agricultura începe să se dezvolte. În acest context, tinerii care activează în acest sector nu se sfiesc să mai ceară câte un sfat distinsului inginer agronom.

„Toate digitizările de la APIA, cu mici excepții eu le fac, fiindcă cunosc terenurile din zonă ca pe propriile buzunare. Da, cei tineri vin și mă mai întreabă una alta, cer câte un sfat, lucru care mă bucură. Spre bucuria mea în comuna Crăiești pot spune că terenul agricol se lucrează, sunt fermieri care fac agricultură de calitate. Cred că un merit în acest lucru se datorează și sfaturilor care le-am dat, în special în ce privește anumite tratamente. Sunt extrem de sincer și de deschis cu toți, nu mă feresc să le spun că nu e bine acolo unde e cazul. E o bucurie să-i vezi cum se dezvoltă. După atâția ani lucrați în agricultură pot să stau cu mândrie în fața lor și oamenilor din comună”, a conchis Dumitru Cătinean.

Alin ZAHARIE


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

O nouă ediție a Târgului Mureșenilor, în curând

Distribuie O nouă ediție a Târgului Mureșenilor se va desfășura în perioada 12-16 martie, în …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.