RECENZIE. ”Negocierile româno-americane în Educație, Știință, Cultură și Arte”

Este titlul primului volum rezultat din proiectul ”Etosul educației și dialogului: Negocieri culturale româno-americane (1920-1940)”, coordonat de Prof. Univ. Dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș.

Proiectul finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), Ministerul Educației Naționale, propune o cercetare privind negocierile culturale și educaționale complexe dintre România și Statele Unite ale Americii precum și consecințele dezbaterilor politice și diplomatice din perioada interbelică. Proiectul urmărește să recupereze și să evidențieze aspectele adesea ignorate sau omise în dialogurile interbelice dintre cele două țări, utilizând expertiza cercetătorilor în istoria culturală și intelectuală, studii culturale, istoria religiilor, arte și științe politice. Scopul final al proiectului fiind cel de a contribui la o înțelegere mai profundă a relațiilor româno-americane din perioada interbelică, subliniind aspectele insuficient studiate și evidențiind importanța dialogului cultural și educațional în construirea unei perspective mai cuprinzătoare asupra istoriei și culturii ambelor țări.

Volumul ”Negocierile româno-americane în Educație, Știință, Cultură și Arte” publicat sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Cornel Sigmirean și a cercetătoarelor Sonia Andraș și Roxana Mihaly propune o serie de studii științifice ce prezintă universul american, văzut din perspectiva a relațiilor româno-americane dintre cele două războaie mondiale.

Deși Statele Unite au optat pentru o politică izolaționistă în perioada interbelică, interesele economice ale SUA în Europa și amenințările la adresa status quo-ului, consacrate la Conferința de la Paris, au făcut din SUA o prezență activă pe continent. Poziția Washingtonului cu privire la politica statelor revizioniste, care au dus o politică agresivă în SUA, a fost un subiect de importanță semnificativă pentru diplomația română, în special în ceea ce privește relațiile cu Ungaria și URSS, acest aspect fiind prezentat în detaliu de istoricul italian Giuseppe Motta în volum. Subiectul relațiilor diplomatice româno-americane și al propagandei sovieto-ruse în SUA este și subiectul studiului profesorului Cornel Sigmirean. Prin studiul istoricului Daniel Citirigă despre centrele de asistență umanitară deschise cu ajutorul financiar american în România, volumul propune cercetările necesare asupra prezenței Americii în cultura și viața de zi cu zi. Liviu Bordaș consideră modelul universitar american un model în rândul intelectualilor români, referindu-se în mod special la Mircea Eliade, care spera la un post de profesor la Universitatea Harvard. Truța Ferencz Iozsef conectează activitățile filantropice ale Fundației Rockefeller în materie de sănătate și igienă cu afaceri, concentrându-se pe cazul particular al proiectului Districtului Sanitar Gilău din România. Studiul științific al Dr. Soniei Andras surprinde moda ca stil de viață, preferințe și intermediar între culturi. Moda, filmul și teatrul american au creat un public european americanizat, o imagine a Statelor Unite în România. Societatea românească în căutarea modelului se regăsește și în studiul istoricului literar Iulian Boldea, reconstituit prin cărțile lui Petre Comarnescu, o personalitate a culturii românești în perioada interbelică. Pătrunderea modelelor de arhitectură americane în spațiul urban al Bucureștiului, prin arhitectul Rudolf Fränkel, este articolul propus de cercetătoarea arh. Maria Boștenaru Dan. De asemenea cercetătoarea Roxana Mihaly propune un studiu privind importanța operelor lui Constantin Brâncuși în spațiul american, dar și destinul acestora. Pe baza unei documentații bogate este reconstituit traseul transatlantic al operelor marelui sculptor de la New York la Bienala de la Veneția.

Cercetătorii Eduard Andrei și Octaviana Jianu ne propun câte un studiu despre prezența României la expozițiile internaționale din SUA. Prin studiul cercetătorului Carmen Andras, descoperim imaginea României reflectată în cărțile lui Robert St. John, unul dintre cei mai cunoscuți corespondenți de război americani din timpul Marelui Război.

Regretabil, izolată în perioada interbelică de realitățile politice de pe continent, America a văzut cum, la sfârșitul anilor ’30, creația politică a Conferinței de Pace de la Paris s-a prăbușit, SUA fiind invitată să ”abandoneze jazz-ul” pentru a intra într-un nou război pe continentul european, extins către Asia și Africa, pentru a salva civilizația, alături de Marea Britanie. La sfârșitul războiului, Europa de Est a căzut victimă totalitarismului comunist impus de URSS, iar popoarele sale au fost forțate să abandoneze modelul occidental de civilizație în favoarea modelului comunist. Cu toate acestea, după 45 de ani de comunism, modelul american a devenit din nou negociabil ca model cultural, economic și politic pentru români, permițându-ne să reconstruim pagini esențiale din istoria României interbelice în contextul relațiilor româno-americane.

Volumul poate fi consultat integral ca e-book gratuit pe site-ul editurii Presa Universitară Clujeană, http://editura.ubbcluj.ro.

(Editorii volumului)