Alegeri și candidați

Suntem la doar câteva zile de cele trei duminici de foc ale politicii și democrației românești. În mai puțin de o lună vom ști cine este noul președinte al României și configurația noului Parlament al țării, având posibilitatea să întrevedem și posibilele aranjamente de guvernare.

Acum, după ce candidaturile sunt demult definitive, ba chiar mai mult, știm și pozițiile de pe viitoarele buletine de vot ale tuturor candidaților, atât la alegerile prezidențiale cât și la cele parlamentare, putem analiza, deocamdată statistic, candidaturile.

Avem 14 candidați pentru alegerile prezidențiale. Chiar dacă, aparent, acest număr este exagerat de mare, se înscrie în limitele numărului de candidați de la alegerile prezidențiale precedente din țara noastră, începând cu anul 1996. Tot 14 prezidențiabili am avut și în 2014 și în 2019. O cifră apropiată de acest număr, respectiv 12 candidați s-au prezentat la alegerile din 2000, 2004 și 2009, iar în 1996 am avut un record la 16 candidați la cea mai înaltă funcție din statul român. În zorii democrației noastre, după unii ”originale”, mult mai puțin politicieni s-au încumetat să intre în cu cea mai importantă confruntare electorală postdecembristă, astfel am avut alegeri cu doar trei candidați în 1990 și șase candidați în 1992.

Din cei 14 candidați lansați în ”bătălia” din acest an, doar doi se pot lăuda cu experiența acestei competiții. Mircea Geoană este la doua candidatură, după cursa pierdută la limită (și oarecum dubios – zic eu) în 2009, iar domnul Kelemen Hunor este la a patra (!!!) candidatură. Dacă tot am amintit de competitori care au mai fost în acest rol, putem arunca o privire în urmă la alegerile prezidențiale și vom întâlni și alți politicieni care au fost ”consecvenți” în această confruntare. Lider incontestabil este Corneliu Vadim Tudor cu cinci candidaturi la cea mai înaltă magistratură a statului român. Este urmat de aproape de Ion Iliescu – patru candidaturi (trei victorioase). Câte trei încercări la președinție au avut și Gheorghe Funar, Petre Roman și deja amintitul Kelemen Hunor. Avem și câteva nume care au candidat de două ori la înalta demnitate: Emil Constantinescu (o dată cu succes), George Becali și Gyorgy Frunda. Plus cei doi realizatori a ceea ce în fotbal se numește ”clean sheet” (fără gol primit, sau fără eșec) Traian Băsescu și Klaus Werner Iohanis – câte două candidaturi și două victorii. Nu pot să nu remarc cu amărăciune faptul că poporul român a decis să ofere onoarea de a câștiga de două ori alegerile prezidențiale și de a fi președintele țării pentru zece ani unor personaje care nu au meritat această cinste (asta eufemistic vorbind și încercând din greu să evit ”vorbele grele”). Așa că AVIZ AMATORILOR!!!

Dacă cei 14 candidați la președinție nu reprezintă un număr impresionant, după cum am arătat mai sus, avem o adevărată inflație de candidaturi pentru alegerile parlamentare, cel puțin în județul Mureș. Pe buletinul de vot pentru alegerea membrilor Camerei Deputaților vom regăsi nu mai puțin de 19 formațiuni politice și 19 organizații ale minorităților naționale, adică un total de 38 de competitori electorali. Cele 19 formațiuni politice le vom reîntâlni și pe buletinul de vot pentru alegerea membrilor Senatului României (aici minoritățile nu mai apar). Astfel, în județul nostru, avem 183 de nume de candidați pentru Camera Deputaților și 74 pentru Senat, în total 257 de candidați. Din cei 183 de candidați pentru Camera Deputaților, 125 se vor regăsi pe listele de candidaturi județene ale partidelor politice, iar 74 vor veni de pe listele centrale ale candidaților aparținând minorităților naționale. Nu am la dispoziție datele exacte, dar așa, estimativ, cred că este un record pentru județul nostru. Fac precizarea că reprezentanții minorităților naționale (altele decât cea maghiară) beneficiază de o prevedere permisivă a legislației române, astfel ei candidează pe o listă națională și figurează pe buletinul de vot din județul Mureș în exact aceeași componență ca în toate celelalte județe ale țării. Dacă lista lor națională va colecta un anumit număr de voturi (în jur de 15.000) vor avea dreptul la un loc în Camera Deputaților. Locurile grupului minorităților naționale, altele decât cea maghiară, de regulă 18-19 locuri, sunt acordate peste numărul de deputați care revine formațiunilor politice din fiecare județ.

Revenind la cele 19 formațiunile politice care duc adevărata competiție pentru voturile mureșenilor, vom regăsi printre ele partidele consacrate cu reprezentare parlamentară, altele care nu au reprezentare parlamentară dar, la nivel național și mai ales județean, propun nume relativ cunoscute în mediul politic, dar și competitori insoliți, chiar exotici, atât prin partid cât și prin lista de candidați. Județul Mureș trimite în Parlamentul României patru senatori și opt deputați. Conform reglementărilor legale fiecare competitor electoral poate propune cu doi candidați mai mulți decât număr de locuri disponibile, astfel ”lista completă” este lista cu zece candidați la Camera Deputaților și șase candidați la Senat. Deloc surprinzător, liste complete de candidați (10+6) au depus Forța Dreptei, AUR, USR, PSD, PNL și UDMR (am făcut enumerarea în ordinea stabilită pentru buletinul de vot), partide parlamentare sau măcar cu membri în actualul Parlament (vezi Forța Dreptei). Acestui grup de posibili protagoniști principali ai viitoarelor alegeri se mai adaugă, tot cu liste complete depuse, Partidul România în Acțiune, care îl susține pe Mircea Geoană candidat independent la președinția României, și Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională. Cu doar o piesă lipsă din lista completă (15 candidați) regăsim partidul S.O.S. România, (surpriza alegerilor europarlamentare din iunie, cunoscut mai ales prin prestația controversată și extrem de vocală a liderului), și alte două partide mai puțin cunoscute, Alianța Național Creștină și Partidul Social Democrat Independent. În afara celor 11 formațiuni politice amintite mai sus, au mai intrat în competiție alte opt partide care prezintă pe listele de candidați la Senat și Cameră între doi și șapte candidați. Merită să le enumerăm din respect pentru efortul și curajul lor și pentru a avea posibilitatea să cunoaștem aceste denumiri înainte de a le vedea pe buletinul de vot. De data aceasta le vom enumera în ordinea numărului de candidați propuși. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (șapte candidați), Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți (cinci candidați), Partidul Social Democrat Unit (trei candidați), Partidul Național Conservator Român (trei candidați), Partidul Noua Românie (doi candidați), Partidul Ecologist Român (doi candidați), Partidul Patrioții Poporului Român (doi candidați) și Partidul Sănătate Educație, Natură și Sustenabilitate (doi candidați).

Dacă aruncăm o privire și spre numele întâlnite pe listele de candidați, putem anticipa o competiție foarte interesantă la Camera Deputaților unde în fruntea listelor vedem liderii județeni ai principalelor partide parlamentare: Dumitrița Gliga – PSD, Ciprian Dobre – PNL, Răzvan Biro – AUR, Adrian Giurgiu – USR. La UDMR în fruntea listei este un actual parlamentar – Andrea Csep. Dacă la acestea mai adăugăm alte câteva nume cunoscute în politica mureșeană, Marius Pașcan – fost parlamentar în două mandate și fost prefect al județului, cap de listă la Forța Dreptei, Lavinia Cosma – fost parlamentar, cap de listă la Partidul România în Acțiune, Nadia Rață – fost inspector școlar general, cap de listă la partidul Alternativa pentru Demnitate Națională, așteptările noastre sunt justificate.

La Senat, în afara  numelor propuse de partidele așa zis ”mari”, cum ar fi actualii senatori UDMR, Novak Levente – președintele executiv județean și Csaszar Karoly, doctorul Lucian Mărginean – PSD, Mara Togănel – PNL, doctorul Cristian Vântu – AUR, numele propuse sunt prea puțin cunoscute în mediul politic mureșean, fapt ce nu exclude posibilitatea ca acele persoane să fie cu realizări personale remarcabile pe plan profesional, cultural, sportiv, afaceri, etc., și să fie posibile candidaturi viabile.

Rezultatele le vom vedea pe 1 Decembrie, în ziua marii sărbători a românilor. Cei care decid soarta jocului sunt alegătorii. Așa să fie, măcar o dată la patru ani.

George SÂNGEORZAN