Mihaela Neagu: “La Luduș, producem în acest an peste 65.000 tone de zahăr 100% românesc”

În plin sezon de recoltare, la poarta Fabricii de Zahăr Premium Luduș stau la rând mașinile care aduc sfecla de zahăr, pentru că fermierii și transportatorii, în funcție de programările făcute, aduc spre procesare producția din acest an.
“Zilnic, fabrica primește în jur de 150 de camioane de sfeclă de zahăr. În jur de 50 de camioane ies din fabrică, atât cu zahăr, cât și cu borhot și melasă. Avem un trafic mediu de aproximativ 200 de camioane pe zi, de la începutul campaniei din 15 septembrie și până la terminarea ei, sperăm noi, în 10 ianuarie”, a explicat Mihaela Neagu, proprietara Fabricii de Zahăr Luduș.

În acest an, Fabrica de Zahăr Luduș colaborează cu peste 500 de fermieri, majoritatea din Ardeal, din județe precum Mureș, Alba, Cluj și Brașov. Suprafața contractată de companie a ajuns, după doar primul an de activitate de la preluarea fabricii de către Mihaela Neagu, la 8.800 de hectare, care va reprezenta obținerea la finalul acestui sezon a unei cantități de peste 65.000 tone de zahăr, 100% românesc, ce va duce la diminuarea semnificativă a importurilor. În același timp, în urma prelucrării sfeclei de zahăr, se vor obține și cantități considerabile de produse secundare tip melasă și borhot, materii prime folosite foarte mult în industria alimentară şi cea a furajelor pentru hrana animalelor.
Până în acest moment, din totalul de sfeclă de zahăr care a fost contractat anul acesta au fost recoltate 7.800 ha, iar sfecla de pe mai bine de 7.000 de hectare a fost deja adusă și procesată în fabrică. Anul trecut, cu eforturi susținute și investiții, munca continuǎ – uneori zi și noapte – a unei echipe mici dar dedicate, fabrica de la Luduș a procesat 25.000 de tone de zahăr 100% românesc, din sfeclă cultivată de fermierii din zonă, care au ajuns în 2024 pe mesele românilor din toată țara. Zahărul BOD este apreciat de consumatorii de toate vârstele și se găsește ambalat la pungi de 1 kg, ușor de recunoscut la raft datorită tricolorului României, precum și sub formă de stick-uri pentru industria HORECA – baruri și restaurante, într-un ambalaj personalizabil.
Agricultură circulară, performantă și sustenabilă
Fermierii sunt motivați să majoreze suprafețele pe care cultivă sfeclă pentru că este o cultură profitabilă având în vedere condițiile climatice bune, solul propice, precum și faptul că România are cea mai mare subvenție la nivel de Uniunea Europeană pentru cultura sfeclei de zahăr. “Cred că ușor-ușor vom învăța să facem o agricultură performantă și sustenabilă. De exemplu, ar trebui ca fermierii să se grupeze în cooperative, cu suprafețe cultivate mai mari, ca să lucreze centralizat“, susține femeia de afaceri Mihaela Neagu.
Fabrica de Zahăr Premium Luduș s-a calificat cu un proiect la Agenţia pentru Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), iar începând cu 2025 vor fi instalate panouri fotovoltaice pentru a genera energie verde și a se acoperi necesarul de energie electrică pentru linia de producție a fabricii. Mai mult, planurile de retehnologizare și modernizare pentru perioada următoare sunt parte din strategia de optimizare și eficientizare a fabricii de zahăr din Luduș, iar managementul a câștigat finanțare printr-un proiect INVEST ALIM, programul derulat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. “Dacă intrăm să semnăm în 2025 cum s-a tot discutat, pentru că nu am făcut parte din primul lot de finanțare, vom moderniza și crește capacitatea de producție a fabricii, vom putea face mai multe angajări și vom ajuta comunitatea din zonă într-un mod constant. Ca să vă faceți o idee, România a importat în 2023 zahăr de peste 360 de milioane de euro, dublu față de cât importam înainte de pandemie, motiv pentru care este nevoie să putem produce mai mult zahăr“, a mai adăugat proprietara fabricii.
România, prin tradiție, este o țară europeană cu un consum ridicat de zahăr, însă se produce la nivel național mai puțin de un sfert din consumul anual. Lunile acestea de final de an sunt cele mai productive pentru extragerea zahărului și a altor produse secundare. La fabrica de zahăr din Luduș, economia circulară este la ea acasă. Practic, din sfecla de zahăr se face zahărul pe care îl știm cu toții și îl consumăm zilnic în fiecare gospodărie, iar românii îl pot achiziționa din lanțurile mari de supermarketuri la nivel național: Lidl, Profi, Penny și Carrefour, dar de asemenea se obțin și borhotul din tăiței din sfeclă de zahăr și melasa, materii prime importante în industria alimentară și cea a furajelor pentru hrana animalelor.