Horaţius Dumbravă, întâlnire de gradul zero cu Traian Băsescu

Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă, i-a informat ieri pe membrii CSM despre întâlnirile instituţionale avute în această săptămână printre acestea fiind şi o întrevedere cu preşedintele României, Traian Băsescu.
Şeful CSM a precizat că discuţiile cu şeful statului au fost axate pe mecanismul de cooperare şi verificare, pe disfuncţionalităţile în îndeplinirea obiectivelor aparentei disfuncţionalităţi ale acestui mecanism, precum şi cele care vizează CSM. „Desigur, au fost şi critici, trebuie să spun acest lucru, dar aceste critici au fost dealtfel făcute publice şi în şedinţa din 5 ianuarie”, a subliniat Dumbravă, potrivit Agerpres. El a spus că noua conducere a mai avut întâlniri cu procurorul general Laura Codruţa Kovesi privind discuţii pe priorităţile Ministerului Public şi cu preşedintele şi vicepreşedintele ÎCCJ şi preşedinţii de secţii ale acestei instanţe, cel mai important punct al discuţiei fiind legat de promovarea la instanţa supremă. Preşedintele consiliului a spus că, în perioada următoare, urmează să aibă întâlnirea cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi că există deja contactele unor întâlniri viitoare cu preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi cu primul ministru.
Horaţius Dumbravă a prezentat membrilor CSM o listă cu cinci domenii de activitate care o să conţină şi subdomenii: consolidarea şi eficientizarea instituţională a CSM şi a instituţiilor coordonate, independenţa justiţiei şi relaţia cu celelalte autorităţi şi instituţii publice şi eficientizarea activităţii instanţelor şi parchetelor – reformă şi performanţă judiciară, transparenţă şi integritate, relaţia cu UE şi organisme internaţionale. Totodată, el a prezentat şi propunerile primite de la procurorul general privind direcţiile de acţiune ale consiliului: stabilirea unor politici de resurse umane previzibile şi coerente, uniformizarea modalităţilor de acces în magistratură şi a modului de desfăşurare a concursurilor, mărirea capacităţii administrative a INM, reevaluarea sistemului de promovare sau numiri în funcţii de conducere care nu permit întotdeauna să identifice cei mai buni candidaţi, stabilirea unor priorităţi pentru organizarea examenului de promovare în funcţie de execuţie în funcţie de volumul de activitate şi gradul de ocupare a schemelor de personal, modificarea sistemului de evaluare a magistraţilor care a ajuns o formalitate fără nicio finalitate.