#postcolectiv #împreunărezistăm #neluămțaraînapoi #corupțiaucide

Premierul Victor Ponta și-a dat demisia miercuri dimineața după protestele ce au avut loc la București în urma incendiului de la Clubul Colectiv, unde și-au pierdut viața 27 de persoane, iar alte cinci au decedat în spital. În prezent, 133 de persoane sunt internate încă în spitalele din Capitală. Târgumureșenii au protestat aseară împotriva corupției, adunându-se în centrul municipiului, la Ceasul cu flori. Protestul a plecat de pe rețeaua de socializare Facebook. Cu detalii vom reveni în ediția următoare a Zi de Zi.

Demisia premierului a venit după un șir lung de scandaluri, de corupție, plagiate, moartea polițistului Bogdan Cosmin Gigină, care făcea parte din coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea, culminând cu incendiul din Clubul Colectiv, unde, pe de o parte, autoritățile par că nu și-au îndeplinit obligațiile astfel încât tragedia să fie prevenită, iar, pe de altă parte, proprietarii clubului au acționat cu iresponsabilitate funcționând în afara legii sau la limita ei. Cel puțin așa arată situația la ora actuală, ancheta, dacă va fi corectă, ne va arăta mult mai clar cine e vinovat în fiecare etapă ce a precedat incendiul.
Incidentul brutal din clubul bucureștean a fost scânteia care a aprins revolta românilor sătui să fie umiliți în tot felul de situații, să asiste de pe margine cum clasa politică, indiferent de culoare, îi tratează cu dispreț, fură, minte, e coruptă și multe, multe alte motive care i-a adus pe oameni în stradă.
Dar să revenim la evenimentele de miercuri.

Demisii în lanț

Miercuri dimineața, primul ministru Victor Ponta a anunțat că demisionează.
„Sper ca depunerea mandatului meu și al Guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat și să revenim cât mai rapid la rațiune și la soluții raționale pentru ceea ce e de făcut în România”, a declarat, printre altele, premierul.
Acesta a mai avertizat legat de jocurile politice, jocurile de interese și nu e dificil de înțeles la cine se referea, dar a insistat și asupra climatului general care domnește în România acestor zile – agresivitate, intoleranță, violență – verbală. (n.a. Bineînțeles ca orice politician român, un asemenea limbaj și comportament, premierul nu și le-a asumat, deși putem reciti o serie din declarațiile, luările de cuvânt ale sale etc. E adevărat că nu e singurul și nu ne amintim ca prea mulți oameni politici să fi făcut ceva împotriva propagării mesajelor și comportamentelor agresive, intolerante, violente, ba le-au întreținut spre deliciul captivilor manipulării și ai păpușarilor manipulaților).
Urmare a demisiei premierului, întreg cabinetul și-a depus mandatul. Prim-ministru interimar până la formarea unoi nou Guvern a fost desemnat ministrul Apărării, Mircea Dușa, care va avea nevoie însă de decretul președintelui Klaus Iohannis.
“Să vedem dacă domnul președinte va accepta acest lucru. Un premier interimar gestionează doar problemele curente ale Guvernului, până la desemnarea unui nou Guvern”, a declarat Mircea Dușa după ce a acceptat nominalizarea.
Președintele României, Klaus Iohannis a avut prima reacție legată de demisia Guvernului miercuri după-amiaza când a afirmat că: “Nu putem să credem că o simplă schimbare a Guvernului rezolvă problemele României, nici măcar problemele clasei politice. Este nevoie de mult mai mult. Eu sunt dispus să-mi asum aceste demersuri care, în final, vor duce la un altfel de politică în România, o politică pentru cetățeni, previzibilă și transparentă”.
Demisia premierului a fost urmată de o alta, cea a primarului sectorului 4 din Capitală, Cristian Popescu Piedone.
„Era un act de normalitate, până la urmă sunt omul care vă pot privi pe dvs. în ochi și pot privi în continuare cetățenii sectorului 4, pe care nu i-am trădat, dar în același timp las capul în jos, pentru că nu am avut inspirația să am o consiliere”, a spus Cristian Popescu Piedone, înainte de a demisiona.

Mesajele coaliției de guvernare

Demisia Guvernului, cunoscută în coaliția de guvernare, a fost comentată, miercuri, de către partenerii din ALDE și UNPR.
Președintele Senatului și liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a spus că: “În orice țară democratică cred că la fel s-ar fi întâmplat. Primul-ministru este cel care își asumă o responsabilitate, poartă o responsabilitate a tuturor structurilor Executivului și a luat decizia care a trebuit. E un gest care trebuie văzut ca un gest de normalitate politică și de înțelegere a sensului democratic în care trebuie exercitată puterea”.
Șeful ALDE a evitat să spună concret cum se va poziționa post-demisia Guvernului.
Vicepremierul Gabriel Oprea, demisionar cu întreg cabinetul Ponta, a ieșit elegant dintr-o demisie care i se cerea cu stăruință de când motociclistul de la Poliția Rutieră și-a pierdut viața într-o groapă din Capitală, gonind pe ploaie în coloana oficială a responsabilului cu securitatea națională care mergea undeva unde nu ne este foarte clar. Gabriel Oprea a susținut că nu va mai participa în alt Guvern, dar că partidul pe care îl conduce va participa la negocierile pentru viitorul Guvern.

Opoziția în blocstarturi și povești cu anticipate

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe demisia primului-ministru și opoziția a vorbit deja de alegeri anticipate sau un Guvern tehnocrat.
O asemenea poziție a fost exprimată de către copreședinții PNL – Alina Gorghiu și Vasile Blaga, respectiv liderul UDMR, Kelemen Hunor.
“E categoric un avertisment puternic pe care cetățenii români, societatea civilă din România îl dă clasei politice, societății în ansamblul său. Nu e o surpriză pentru nimeni că astăzi PNL solicită alegeri anticipate (…) printr-un acord politic”, a spus Alina Gorghiu. Asemănător s-a exprimat și Vasile Blaga.
„Eu cred că e important să fie consultări cât mai repede la Cotroceni, așteptăm în orice moment o invitație din partea președintelui Iohannis și sunt câteva variante. Prima ar fi ca actuala coaliție să meargă mai departe cu un alt premier, este o variantă pe care eu nu aș susține-o și nu cred că este o soluție bună; altă variantă este o coaliție din actuala Opoziție plus cei care vor vota cu un nou Guvern, inclusiv un guvern minoritar; altă variantă — un Guvern tehnocrat, care pregătește alegerile de anul viitor, și dizolvarea Parlamentului, ultima soluție în cazul în care nu se poate ajunge la o majoritate pentru a pune un guvern”, a spus și președintele UDMR, Kelemen Hunor care nu a negat un interes pentru guvernare.
Alegerile anticipate nu sunt însă pe placul liderului PSD, Liviu Dragnea, un alt ministru demisionar.
„Vom aștepta chemarea la Cotroceni pentru consultări cu președintele. Vom merge cu o propunere de prim-ministru, care sperăm să fie acceptată și care să poată întruni susținere în Parlament. (…) Nu agreăm propunerea PNL de a se organiza alegeri anticipate, pentru că ar însemna ca, începând de astăzi, câteva luni de zile să fie un guvern instabil, cu un premier interimar, în condițiile în care trebuie adoptată legea bugetului, în condițiile în care vine iarna și un guvern instabil nu poate ține toate lucrurile sub control”, a declarat președintele social-democraților.
Consultările la Palatul Cotroceni vor avea loc cel mai devreme mâine.
“Aștept ca prim-ministrul demisionar să-mi înainteze demisia Guvernului și imediat voi lua legătura cu partidele parlamentare și voi convoca consultări cu partidele. Aceste consultări, în varianta optimală, vor avea loc mâine, cel târziu poimâine”, a spus președintele României, Klaus Iohannis, într-o declarație pe care a dat-o miercuri după-amiaza.

Ce spune Constituția?

Potrivit Constituției, pentru învestitura unui guvern „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
Potențialul premier „va cere, conform legii fundamentale, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”.
Zi de Zi a utilizat, pentru acest articol, serviciile Agenției de Presă Agerpres.
Ligia VORO

Personal

Iar acum, în încheiere, un punct de vedere personal. Demisia lui Victor Ponta nu rezolvă lucrurile, e un calcul politic, o pierdere colaterală deoarece altfel social-democrații ar fi alunecat pe trambulină până în 2016, când sunt alegeri locale și, probabil, parlamentare. Demisia acestuia e doar o picătură în oceanul de oameni corupți care căpușează această țară. La fel și cea a primarului sectorului 4. Nu vă gândiți că aceste gesturi nu au fost calculate, îndelung analizate. Nu s-au întâmplat pur și simplu. Nu suntem nicidecum vreo țară cu politicieni morali care demisionează că au folosit să meargă la cumpărături mașina instituției. Deși o folosesc zi de zi în interes personal.
Curățenia va fi deplină dacă la următoarele alegeri nu vom mai vedea aceste figuri triste ale ultimilor 26 de ani defilând cu promisiuni electorale. Consider că avem nevoie de alți oameni, profesioniști, care nu au lâncezit în instituțiile publice și care au trudit în sectorul privat. E propria mea părere. Și mai cred ceva. În această mare de supărări consider că e nevoie să ne luăm fiecare câteva ore și să ne gândim, în fața propriei noastre oglinzi, a conștiinței, ce compromisuri am făcut, ce am acceptat în acești 26 de ani sau mai puțini să facem sau să nu facem contrar a ceea ce am gândit și/sau simțit. Și să ne facem o promisiune fermă că vom refuza, de acum încolo, compromisul. Arta compromisului o fi arma politicienilor, dar noi putem să spunem NU. De aceea, „revoluția” schimbării începe cu fiecare dintre noi.