Măsurarea funcției respiratorii şi monitorizarea astmului

Dr. Loredana Vasile, medic primar alergologie şi imunologie clinică, susține că în suspiciunea de astm, dar și la cazurile confirmate, este esenţial să se măsoare și să se monitorizeze funcţia respiratorie.

Potrivit specialistului, spirometria este o investigație rapidă și eficientă pentru măsurarea funcției respiratorii, dar aceasta se face doar de către personal medical antrenat. „De reținut, obținerea unor valori spirometrice normale într-un moment anume nu exclude existența astmului. De multe ori este necesară efectuarea unor teste suplimentare”, a afirmat dr. Loredana Vasile, care transmis că o altă posibilitate de investigare a funcției respiratorii este măsurarea unui parametru numit debit expirator de vârf (prescurtat PEF) cu un peakflowmetru. Spre deosebire de spirometrie, peakflowmetria poate fi şi făcută acasă și poate ajuta la urmărirea evoluției în viața de zi cu zi, în mediul care poate conține agentul declanșator și atunci când apar simptomele.
„Simptomele de astm apar ca urmare a obstrucției căilor respiratorii și sunt foarte variabile în timp, astfel că pot să dispară până la întâlnirea cu medicul și până la efectuarea spirometriei. Când este utilă măsurarea PEF-ului: în perioada stabilirii diagnosticului, pentru aprecierea severităţii astmului, pentru controlul astmului – scăderea PEF-ului anunţă agravarea bolii şi dă posibilitatea să se intervină cu medicaţia adecvată, la introducerea unui medicament nou, pentru a evalua răspunsul la acest nou tratament, la pacienţii cu forme instabile de boală”, a recomandat medicul.

Totodată, dr. Loredana Vasile a arătat că măsurarea se face de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, înainte de administrarea medicamentelor inhalatorii, când reapar simptome caracteristice pentru astm (respiraţie dificilă, şuierătoare, tuse, greutate în piept) și când nu se poate diferenţia un atac de panică de o criză de astm. Paşii de urmat: se stă în picioare sau pe scaun cu spatele drept, se aduce indicatorul (cursorul) la zero, se inspiră profund, se introduce piesa bucală în gură ținându-se peakflowmetrul în poziție orizontală și fără să se blocheze cursorul, se suflă în dispozitiv tare şi repede, se citeşte valoarea în dreptul căreia s-a oprit cursorul, se repetă paşii de încă două ori și se notează valoarea maximă obţinută. „Valoarea personală cea mai bună este parametrul cel mai important care se obține într-o perioadă de bine, fără simptome de astm și reprezintă valoarea etalon la care se raportează măsurătorile ulterioare. Scăderea sub 80% și până la 50% față de cea mai bună valoare personală este semnalul de alarmă care poate indica nevoia suplimentării medicaţiei conform înţelegerii cu medicul curant. O scădere severă a valorii PEF de sub 50% din cea mai bună valoare personală indică nevoia solicitării de ajutor medical de urgență”, a mai recomandat dr. Loredana Vasile.