UDMR vrea reducerea pragului de folosire a limbii materna la 10% şi folosirea liberă a simbolurilor maghiare

Uniunea Democrată Maghiară din România doreşte reducerea pragului de folosire a limbii materne în instituţiile publice de la 20% la 10%, precum şi folosirea liberă a simbolurilor gen steagul Ţării secuieşti, se arată în strategia formaţiunii pentru următorii doi ani, adoptată sâmbătă de Congresul UDMR, desfăşurat la Zalău.
În raportul politic prezentat la Congres, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că obiectivul Uniunii este, în continuare, să obţină „schimbări majore în privinţa utilizării limbii materne”.
„Am elaborat amendamentul la Legea 215 (Legea administraţiei publice – n.r.). Avem intenţia de a merge mai departe şi de a scoate punctele interpretabile de acolo, să fie totul clar, fără echivoc. Dorim reducerea pragului şi introducerea unui prag alternativ pentru comunităţile minoritare. De asemenea, propunem respectarea acordurilor pe care le-a semnat, le-a ratificat România, dar niciodată nu le-a respectat. Dorim să introducem în legile, normele din România şi sancţiuni foarte clare în cazul în care nu se respectă aceste acorduri pe care România le-a ratificat, dar nu le-a respectat şi va fi de fapt o măsură a cooperării sincere şi eficiente cu partidele majoritare dacă iniţiativele noastre în acest sens vor fi sau nu sprijinite în Legislativ şi în alte foruri”, a precizat Kelemen Hunor.
Intenţia UDMR este de coborâre a pragului de folosire a limbii materne în instituţiile publice de la 20% la 10% şi introducerea pragului alternativ, respectiv efectivul minim care să presupună folosirea limbii materne în instituţiile publice, astfel: în cazul unei localităţi cu o populaţie sub 10.000 de locuitori, numărul minim de persoane aparţinând minorităţii naţionale pentru a se impune necesitatea aplicării drepturilor lingvistice este de 300, între 10.000 şi 25.000 este 500, între 25.000 – 50.000 este 1.000 de persoane, între 50.000 şi 100.000 este de 2.000, iar la peste 100.000 de locuitori 10.000 trebuie să fie numărul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale pentru a se impune necesitatea aplicării acestor drepturi lingvistice.
Documentul strategic susţine că, deşi se află în vigoare reglementări legislative care prevăd obligativitatea acestei măsuri, în multe localităţi lipseşte inscripţionarea în limba maghiară a denumirilor localităţii, străzilor, locurilor publice şi instituţiilor.
De asemenea, UDMR îşi doreşte ca, atunci când etnicii maghiari se adresează primăriei, direcţiei de taxe şi impozite sau inspectoratelor şcolare, formularele să fie accesibile şi în limba maghiară, să fie posibilă completarea şi înregistrarea documentelor şi în limba maghiară şi să existe acces la informaţii de interes public în limba maternă.
„Utilizarea simbolurilor naţionale în Secuime este un obiectiv foarte clar. Dorim să nu fie absolut nimeni intimidat sau sancţionat dacă va folosi simbolurile naţionale în Secuime – steagul Ţării secuieşti sau steagul unguresc. (…) Nu cedăm. Mergem înainte, pe cât se poate cu capul sus, câteodată cu capul plecat, dar întotdeauna în mod constructiv”, a adăugat Kelemen Hunor.
În cadrul Congresului de sâmbătă, de la Zalău, au fost adoptate, în unanimitate, mai multe modificări ale Statutului şi Programului Uniunii. Acestea vizează, printre altele, stimularea rămânerii tinerilor pe pământul natal, prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi protecţia minorităţilor naţionale.
De asemenea, Statutul UDMR a introdus cota obligatorie de reprezentare pentru femei, care va permite ca, la nivelul organizaţiilor locale ale Uniunii, unul din trei membri ai Consiliului Aleşilor să fie femeie, iar în organismele de conducere judeţene şi naţionale 15% din membri să fie delegaţi de către Organizaţia de Femei a UDMR.
La finalul congresului au fost prezentate trei rezoluţii: Tánczos Barna – „Viitor sigur pentru mediul rural din Transilvania!” (rezoluţia congresului în domeniul politicii agrare), Csép Éva Andrea – „Violenţa împotriva femeilor este problema comunităţii, nu doar a victimei” şi Winkler Gyula – „Minority SafePack – instrument european pentru apărarea drepturilor comunităţii maghiare”.

(Sursa: www.agerpres.ro)