Igienă sau interese?

Procesatorii din Mureş acuză Europa că vrea să le omoare afacerile

În perspectiva integrării în Uniunea Europene, procesatorii români de carne şi produse lactate au fost clasificaţi în 4 categorii, în funcţie de gradul de respectare al standardelor europene în materie de siguranţă a alimentelor. O scurtă discuţie cu câţiva dintre directorii firmelor aflate în categoriile B, C sau D, a scos la iveală că standardele Uniunii Europene nu sunt imposibil de îndeplinit, dar şi că închiderea unor societăţi de producţie ar scădea preţul materiei prime şi ar favoriza importurile.

Impulsionaţi de Ministerul Agriculturii şi de prefectul Dobre, directorii unităţilor de procesare a lăptelui şi cărnii din judeţul Mureş au accelerat procesul de modernizare. În condiţiile în care nici o unitate de procesare a cărnii nu îndeplineşte, în acest moment, normele UE şi doar şase au prezentat programe de modernizare, există pericolul ca restul de 16 unităţi să fie închise. Această măsură atrage cu sine disponibilizarea angajaţilor, dar şi stricarea echilibrului pe piaţa cărnii din judeţ. SC Cazadela SRL din Reghin a fost inclusă de Direcţia Sanitar-Vetrinară Mureş (DSV) pe lista unităţilor de porcesare a cărnii care s-au angajat să ajungă la standarde europene până în anul 2009. “Este greu să modernizezi un abator. Planul nostru e să realizăm investiţiile din fonduri proprii, fără a apela la programe de finanţare”, ne-a declarat Ioan Cazan, directorul societăţii. Una dintre cele mai grele cerinţe ale UE este, în opinia directorului, construirea unui abator pentru vite şi, separat, a unuia pentru porci. Societatea are 58 de angajaţi, care, în condiţii normale, nu trebuie să îşi facă griji pentru locul de muncă, dacă societate va respecta planul de dezvoltare. “Nu cred că închiderea unor unităţi de procesare a cărnii va duce la un dezechilibru pe piaţa cărnii din judeţ. Soluţia ar putea fi mărirea capacitţii de producţie, prin redimensionarea abatoarelor”, a concis Ioan Cazan.

Realizabil, dar…

Pe lista D, care include societăţile care nu au depus încă un plan de modernizare, se află şi SC Taurus, din Târgu Mureş. Directorul acesteia, Eugen Boroş, a precizat că “Acum se pune la punct un plan de modernizare, pe care am vrea să îl şi îndeplinim până în 2007. Una dintre cele mai grele cerinţe este cea a înfiinţării unui abator în afara oraşului”. Directorul societăţii cu 25 de angajaţi este de părere că piaţa mureşeană va fi afectată de posibila închidere a unor unităţi de procesare carne: “Normal că vor exista probleme. Sunt clienţi obişnuiţi cu anumite produse, cu anumite modalităţi de condimentare, spre exemplu. Nu le va fi uşor”. SC Silvaur SRL din Iernut se află în aceeaşi situaţie, fiind inclusă pe lista D. “Punem la punct un plan de modernizare şi, chiar dacă vom întâmpina greutăţi, vom încerca să îndeplinim toate cerinţele până în 2007”, precizează Duma Vasile, directorul societăţii. Acesta este de părere că statele din Uniunea Europeană îşi văd interesul. Ei au pretenţii mai mari de la noi decât de la ei. Nu se pune problema de igienă, greul vine odată cu achiziţionarea tehnologiei, care trebuie să fie din UE. Cea autohtonă nu este bună, aşa că trebuie investiţi foarte mulţi bani. Noi ne-am gândit să apelăm la o finanaţare prin SAPARD”. Directorul este la fel de categoric şi când vine vorba despre viitorul pieţei mureşene de produse din carne: “Nu cred că va afecta pe cineva faptul că noi vom fi închişi. Abia aşteaptă unii şi alţii să pornească importurile!”. În mod clar, închiderea societăţii i-ar afecta pe cei 80 de angajaţi ai societăţii.

Pe ce se dă caşcavalul

“Am depus de curând un proiect de modernizare a unităţii, care va finalizat în 2009”, a declarat Eugen Vaida, directorul SC Apalina Caşcaval SRL din Reghin, unitate de procesare a lactatelor inclusă de DSV Mureş pe lista D. Acesta consideră că cea mai mare problemă sunt cerinţele de mediu: “Am fost avertizaţi că, dacă nu vom avea staţie de epurare conformă, nu ni se vor reînoi autorizaţiile de funcţionare. Problema este că una nouă, cu o capacitate minimă, costă vreo 50.000 euro”. O altă problemă, discutată intens la întâlnirea de lunea trecută pe care prefectul Ciprian Dobre a organizat-o împreună cu procesatorii şi reptezentanţii DSV, este cea a punctelor de colectare. “Este o problemă foarte mare. Prefectul ne-a spus că o să convoace o întâlnire cu primarii din judeţ, pentru a ne facilita obţinerea unui spaţiu în care să se organizeze un punct de colectare. Dacă îl vom obţine, îl vom dota corespunzător”, a promis Eugen Vaida. Închiderea unor unităţi de procesare a laptelui va duce, conform directorului societăţii, la scăderea preţului la lapte plătit producătorilor, dar şi a concurenţei. Despre ţărani, principalii producători în judeţ, Eugen Vaida consideră că “nu au acces la informaţii, nu au ziare şi nu prind decât TVR 1. Aşa că nu cunosc normele europene. Noi mergem prin sate şi îi instruim, dar degeaba. Le-am dat găleţi speciale, dar ei le folosesc la cărat apă. O campanie de informare ar fi binevenită”. Societatea are un număr de 110 angajaţi.
Corina ALBOTA

“Doar o instalaţie de epurare pentru unităţile cu o producţie mare costă în jur de 50.000 euro. După câte ştiu eu, o instalţie medie costă în jur de 16.000-20.000 euro. O societate care devarsă apa folosită într-o apă de suprafaţă are nevoie de o staţie de epurare. Una care devarsă în canalizare necesită o staţie de pre-epurare. Procesatorii ştiu de mult că trebuie să realizeze anumite schimbări, le tot amintim de 2-3 ani. Termenul limită este 30 decembrie 2006”, Dănuţ Ştefănescu, Agenţia Pentru Protecţia Mediului

Categoriile existente:
Lista A – unităţile care, la ora actuală, sunt în conformitate cu cerinţele sanitar-veterinare armonizate cu cele din UE
Lista B – unităţile cu program de restructurare şi modernizare şi care se aşteaptă să fie conforme cu cerinţele sanitar veterinare ale UE până la data de 01.01.2007
Lista C – unităţile cu program de restructurare şi modernizare cu perioada de tranziţie până în anul 2009
Lista D – unităţi care până la acestă oră nu au programe de restructurare şi modernizare acceptate, dar care pot să îşi creeze astfel de programe şi să ofere garanţii că, până la data de 01.01.2007, vor fi conforme cu cerinţele legislaţiei sanitar-veterinare

Conducerea DSV Mureş a ţinut să precizeze că acestă catalogare nu este definitivă, “existând oricând posibilitatea, în funcţie de condiţiile sanitar-veterinare şi de flux create de angajamentele luate de către conducerile de unităţi, să fie trecute şi monitorizate într-o listă sau alta”.