Deputaţii români debutează astăzi ca europarlamentari

Prima sesiune în calitate de europarlamentari – care începe astăzi – se anunţă pentru reprezentanţii României plină de evenimente importante, care au loc în legislativul european.
Cei 35 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European debutează astăzi în prima sesiune plenară de la Strasbourg în calitate de parlamentari şi nu de observatori, cum au fost până în 1 ianuarie 2007. După ce vor fi primiţi oficial ca noi membri ai Parlamentului European, reprezentanţii României nu vor beneficia de un debut de acomodare, ci vor participa direct la momente cu adevărat importante pentru legislativul european, de la alegerea preşedintelui şi constituirea oficială a unui nou grup politic, cel al extremei-drepte, la prezentarea obiectivelor preşedinţiei germane de către cancelarul Angela Merkel, până la dezbaterile despre competiţia între serviciile europene de călători pe calea ferată şi codul european de conduită în ceea ce priveşte exporturile de arme.

Bun venit românilor
Eurodeputaţii români vor fi primiţi oficial în PE astăzi printr-o ceremonie festivă în care se va arbora în hemiciclul de la Strasbourg şi drapelul României, alături de cele ale celorlalte 26 de ţări membre UE. Ceremonia include şi o fotografie de familie cu noii membri ai Parlamentului European – 35 de români şi 18 bulgari -, urmată de deplasarea delegaţiilor română şi bulgară către hemiciclu, pe scara de onoare. Preşedintele PE, Josep Borrell, va saluta fiecare deputat în parte şi va urca apoi la tribună pentru a arbora alături de celelalte drapele naţionale pe cel român şi bulgar. Apoi, toţi membrii PE vor asculta în picioare Imnul European. Borrell le va ura apoi bun venit noilor eurodeputaţi şi va susţine un discurs. Iniţial, în programul şedinţei de luni a fost prevăzut câte un discurs al unui reprezentant român şi bugar, dar apoi s-a renunţat la acest moment. Săptămâna trecută au apărut informaţii referitoare la această decizie a organizatorilor de la PE, liderul delegaţiei române, Adrian Severin, lansând ideea că ar fi existat o divergenţă între reprezentanţii PD şi PNL asupra persoanei care să rostească discursul. "Este o informaţie total falsă", a declarat eurodeputatul PD Maria Petre pentru NewsIn. "Eu personal am vorbit cu Adrian Severin spunându-i că am prefera ca discursul să-l ţină unul dintre membrii PPE-DE, numai că discuţia nu a fost terminată. Era în ziua cu alegerile în PPE. Iar spre seară am aflat că momentul fusese amânat, prin urmare nici nu au existat discuţii cu colegii noştri de la PNL", a explicat Petre. După şedinţa parlamentară, noii membri ai PE sunt invitaţi la o recepţie în cadrul căreia vor cânta artişti din cele două noi state membre: Cvartetul Transilvania din România si violonistul Dimitar Gugov din Bulgaria.

Un grup de extremă dreaptă
Vechii deputaţi neafiliaţi din Parlamentul European, membri ai partidelor de extremă-dreaptă, îşi doreau de mult constituirea unui grup politic, pentru a beneficia de avantajele pe care le presupune acesta: funcţii în comisii, buget şi putere de influenţă asupra politicilor europene. Noii eurodeputaţi români şi bulgari au fost tocmai ceea ce căutau, întrucât cu ajutorul celor cinci reprezentanţi ai PRM şi al celui de la Ataka, din Bulgaria, a fost posibilă constituirea grupului de extremă-dreapta. Luni, în plenară, Bruno Gollnisch – cel care urmează să devină liderul grupului Independenţă, Tradiţie, Suveranitate (ITS) – va anunţa constituirea oficială a acestuia. Cu o doctrină împotriva Constituţiei europene, a imigraţiei şi a integrării Turciei în UE, euroscepticii de extremă-dreapta vor beneficia de finanţare europeană de un milion de euro pe an. Numărul de membri necesari la limită, exact 20 cât este nevoie pentru constituirea unui grup politic în PE, şi alegerile europene din România şi Buglaria, preconizate pentru luna mai, sunt însă elemente care au indicat deja fragilitatea ITS. Este suficientă plecarea unuia dintre membri ca acesta să se dizolve.

Poettering în competiţie
Tot astăzi se termină şi mandatul de doi ani şi jumătate al lui Josep Borrell la preşedinţia PE. Astfel, marţi, europarlametnarii români îl vor vota pentru noul preşedinte. Opţiunea nu ar trebui ă fie foarte dificilă, din moment ce Hans-Gert Poettering, fostul lider PPE-DE, este candidatul cu cele mai mari şanse. În plus, există un acord între centru-dreapta şi socialişti – principalele două grupuri parlamentare – pentru succesiunea la conducerea PE. După ce preşedinţia PE a fost deţinută de un socialist în prima jumătate a legislaturii, acum este rândul reprezentantului conservatorilor. Astfel, în lipsa unui rival socialist, germanul Poettering îi are drept contracandidaţi pe reprezentanţi ai grupurilor mai mici din PE – copreşedinţa Verzilor, Monica Frassoni, preşedintele grupului eurosceptic Independenţă/Democraţie (ID), Jens-Peter Bonde, şi preşedintele Stângii Unite Europene (GUE), Francis Wurtz. Inedit pentru procedura PE, de această dată deputaţii vor vota notând numele candidatului lor preferat pe un buletin, pe care îl vor introduce în urmă, iar procesul va fi monitorizat de opt persoane special selectate din rândul deputaţilor europeni. Pentru a fi ales în funcţia de preşedinte al legislativului european, un candidat trebuie să obţină majoritatea absolută, adică cel puţin 393 voturi din ale celor 785 de deputaţi. Printr-o înţelegere PPE-DE şi PSE (socialiştii europeni), voturile celor două grupuri se vor duce spre Poettering asigurându-i o majoritate confortabilă. Voturile socialiştilor europeni (218) şi cele ale PPE (277) sunt mai mult decât suficiente pentru ca Poettering să obţină cele 393 de voturi necesare, chiar dacă unii dintre deputaţii celor două grupuri, profitând de faptul că votul va fi secret, ar refuza să se conformeze acordului existent între cele două grupuri principale.

La întâlnire cu Merkel
Europarlamentarii români vor asista şi la prezentarea în PE, de către cancelarul german, a obiectivelor preşedinţiei UE. O parte dintre acestea se confundă cu obiectivele politicii externe româneşti, cum ar fi dezvoltarea relaţiilor cu Rusia şi cu statele din vecinătatea estică a Uniunii şi cu ţările Balcanilor de Vest. Germania îşi doreşte relansarea reformei instituţionale prin resuscitarea Constituţiei europene – document ratificat de România prin semnarea Tratatului de aderare la UE -, dar şi o economie europeană mai puternică, pentru a face faţă provocărilor globalizării. Un pariu al cancelarului Merkel este întrunirea consensului european pentru stabilirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2020, raportat la situaţia din 1990. în acest sens sunt prevăzute negocieri cu privire la poziţia pe care o va adopta Uniunea faţă de urmarea Protocolului de la Kyoto ce expiră în 2012.(NewsIn)