Cuvânt eminescian pentru poetul fără pereche, la Târgu-Mureş

La Târgu-Mureş, de Ziua Culturii Naţionale, Mihai Eminescu a fost celebrat de sute de elevi ai liceelor şi colegiilor din Târgu-Mureş, de profesori, personalităţi culturale, politicieni, oameni simpli şi de către toţi cei care au dorit să se oprească câteva minute la bustul celui mai mare poet român, să transmită cuvânt eminescian şi să se bucure încă o dată de bogăţia culturală pe care a lăsat-o pentru noi poetul fără pereche.

Poezii, plachete comemorative, emoţii…

164 de la naşterea lui Mihai Eminescu s-au sărbătorit în 15 ianuarie, o zi în care s-a vorbit despre un sistem de valori coerent, un timp prea puţin pentru înţelegerea lui Eminescu, un nume care a reuşit să străbată timpul fără să-şi schimbe sau să-şi piardă esenţa, să transmită fiorul unei împărăţii a timpului ce depăşeşte unităţile de măsură ale istoriei. S-au spus poezii, s-au acordat plachete comemorative, diplome de excelenţă, au curs lacrimi şi s-au depus coroane la bustul poetului din faţa Casei de Cultură care poartă numele acestuia. Ştefan Someşan, inspector general al Inspectatului Şcolar Judeţean Mureş, a acordat plachete prefectului judeţului, Corneliu Grosu, Părintelui Silviu Negruţiu şi poetului şi jurnalistului mureşean, Răzvan Ducan. Corneliu Grosu a transmis bucuria de a primi o astfel de plachetă. „Mulţumesc din suflet pentru diploma de excelenţă şi pentru placheta comemorativă care poartă numele marelui nostru poet naţional, Mihai Eminescu. Trăirea sufletească a acestui moment este cu atât mai profundă cu cât se amplifică şi vibrează şi numai la simpla percepţie a numelui poetului fără pereche. Am avut şansa să mă nasc, să cresc şi să îmi formez temeinic dragostea pentru frumosul omenesc prin literatură, muzică, poezie şi religie într-o familie de oameni distinşi. Mă închin în faţa bustului celui care este denumit cel mai mare poet pe care l-a ivit şi îl va ivi vreodată pământul românesc. Trag nădejde că într-un viitor nu foarte îndepărtat să întâlnim în acest loc şi bustul lui Grigore Vieru, un prieten atât de bun al nostru, al mureşenilor”, a transmis Corneliu Grosu

Eminescu, magul limbii române

Părintele Silviu Negruţiu a spus că Eminescu este magul limbii române şi cel care a dus mai departe mesajul limbii române, provocându-ne să găsim în fiecare moment cuvântul care exprimă adevărul. „Sunt într-un statut unic şi prea emoţional încât să le pot permite gândurilor cursul atât de firesc. Mi-aş permite să îndemn la bucuria de a ne exprima legătura cu Eminescu în statut de român. Suntem după Sărbătorile de iarnă şi cred că Mihai Eminescu este cel mai limpede creştin care ne îndeamnă să fim cerebrali. El spunea la un moment dat că viaţa se întinde asemenea oglinzilor. Suntem solicitaţi să fim cât se poate de normali, adică să ne respectăm statutul de români şi limba. Eminescu este magul limbii române, cel care din punct de vedere al exprimării româneşti ne ridică până acolo unde ne solicită să-l urmăm. El este cel care a dus mai departe mesajul limbii româneşti şi a patriei cinstire şi ne provoacă în fiecare moment să găsim cuvântul care exprimă adevărul”, a transmis Părintele Silviu Negruţiu.

Mihai Eminescu, trei zile la Târgu-Mureş

Răzvan Ducan, profesor, jurnalist şi poet, a vorbit despre momentul în care Mihai Eminescu a fost la Târgu-Mureş. Trei zile a stat acesta „oraşul trandafirilor”. „Sunt prea sărac în cuvinte ca să pot mulţumi cu adevărat celor care s-au gândit la mine şi mi-am acordat această înaltă distincţie culturală. Credinţa a fost cea care l-a făcut pe tânărul poet Mihai Eminescu să vină la vârsta de 16 ani în Transilvania şi să meargă la Blaj, locul în care a răsărit soarele românismului, cum spunea Ion Heliade Rădulescu. La 16 ani, Eminescu a intrat în judeţul Mureş prin Deda, Reghin, Petelea şi la 1 iunie 1866 a ajuns la Târgu-Mureş, la o oază de românism. În acea perioadă oaza de românism era în jurul Bisericii de lemn, la marginea oraşului. A stat în Târgu-Mureş trei zile”, a povestit Răzvan Ducan.

 „Cultura ne uneşte la Târgu-Mureş”

Preşedintele Consiliului Judeţean a pus accentul pe cultura care uneşte oamenii şi i-a menţionat pe marii oameni de cultură ai ţării. Mai mult, le-a mulţumit celor care au ales să arate, de ziua lui Mihai Eminescu, că la Târgu-Mureş cultura uneşte oameni. „Sărbătorim Ziua Culturii Române din 2011. Cultura unei naţiuni face posibilă diferenţierea dintre naţiunile lumii. De aici, de la Târgu-Mureş trebuie să dăm semnalul că suntem uniţi. Cultura ne uneşte. Acesta a fost şi sloganul anului 2013 în judeţul Mureş. Cred că înainte de orice, atunci când vorbim de cultură vorbim de Mihai Eminescu, de Constantin Brâncuşi, vorbim în egală măsură de Mircea Eliade, de Ion Luca Caragiale. Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la moartea lui Ion Creangă şi cred că da, putem spune răspicat că data de 15 ianuarie, atunci când s-a născut poetul naţional Mihai Eminescu, România şi cultura românească au primit vocaţie spre universalitate. Nimic nu a mai fost la fel după Mihai Eminescu. Le mulţumesc celor care au ales în 15 ianuarie să arate că ne uneşte cultura la Târgu-Mureş”, a transmis Ciprian Dobre.