Proiect de 1,2 milioane euro pentru schimbarea la faţă a Palatului Culturii

Consilierii judeţeni au aprobat joi, 3 aprilie, cu 29 de voturi pentru şi o abţinere, alocarea sumei de 5.730.270 lei, inclusiv TVA, aproximativ 1,2 milioane euro, pentru depunerea de către Muzeul Judeţean Mureş a unui proiect care vizează obţinerea unei finanţări nerambursabile în cadrul Programului „PA16/RO12 Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural – cerere de proiecte mari”, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014, pentru reabilitarea exterioară şi prezentarea Palatului Culturii din Târgu-Mureş.

Banii, rambursaţi de operatorul de program

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, suma aprobată de consilierii judeţeni va fi rambursată ulterior de către operatorul de program, Ministerul Culturii, prin unitatea de management a proiectului. “În condiţiile în care rambursarea şi decontarea cheltuielilor din fonduri reprezentând asistenţa financiară în cadrul Mecanismului Financiar Spaţiul Economic European se va face ulterior efectuării acestora, se impune asigurarea de către Consiliul Judeţean Mureş a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor totale ale proiectului în avans, până la rambursarea acestora de către operatorul de program – Ministerul Culturii prin unitatea de management a proiectului – astfel încât să se asigure implementarea optimă a proiectului. De asemenea, având în vedere că imobilul asupra căruia urmează să se execute lucrările de intervenţie în cadrul proiectului, în speţă Palatul Culturii din Târgu-Mureş, este proprietatea publică a judeţului Mureş şi se află în administrarea solicitantului, Muzeul Judeţean Mureş, în conformitate cu prevederile Ghidului, unul din documentele anexe ale cererii de finanţare este acordul proprietarului cu privire la realizarea proiectului. Din această perspectivă, se impune aprobarea de către autoritatea publică judeţeană a executării lucrărilor având ca obiect reabilitarea exterioară a Palatului Culturii”, a precizat Ciprian Dobre.

Creditul bancar, cea mai viabilă soluţie

În acest sens, reprezentanţii Consiliului Judeţean Mureş vor pregăti documentaţia necesară contactării unui credit pentru implementarea mai multor proiecte, inclusiv cel dezbătut în şedinţa de joi. “Sperăm ca în 16 aprilie când vom face şedinţă de Consiliu Judeţean să fim în măsură să prezentăm în faţa dumneavoastră documentaţia privind proiectul de hotărâre privind creditul, cel pe care nu am reuşit să îl atragem anul trecut, să încercăm din nou cu băncile”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. “Poate şi acest proiect să fie parte din portofoliul pe care să îl prezentăm în cererea de credit”, a completat Ciprian Dobre.

Proiect întocmit de Muzeul Judeţean Mureş

Oportunitatea întocmirii proiectului a apărut în noiembrie 2013, când reprezentanţii Muzeului Judeţean Mureş au participat la o instruire tematică organizată de Ministerul Culturii. „S-au anunţat instituţiile culturale, Ministerul Culturii fiind instituţia care efectiv este responsabilă de această finanţare în România. Am participat anul trecut în noiembrie la o sesiune de informare organizată de Ministerul Culturii la Bucureşti. Acolo ni s-au prezentat detaliile şi oportunităţile şi pornind de la respectiva informare am implementat proiectul care sperăm să fie eligibil, astfel încât să vedem Palatul Culturii reînnoit în doi ani”, a declarat Soos Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş.

„Se va căuta tratarea unitară a întregului imobil”

Potrivit acestuia, starea fizică a Palatului Culturii permite folosirea ei în continuare, însă este nevoie de unele intervenţii pentru păstrarea calităţilor arhitecturale şi structurale. „Din punct de vedere arhitectural şi spaţial, clădirea îşi păstrează calităţile ei originale şi corespunde funcţiunii care o ocupă şi care se păstrează în continuare. Pentru a menţine această stare funcţională şi pentru a recăpăta calităţile ei arhitecturale şi structurale sunt necesare câteva intervenţii, efectuarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii, după următoarele principii de bază: intervenţii minimale, menţinerea conceptului structural original, conservarea materialului original, folosirea materialelor compatibile cu cele originale”, a precizat Soos Zoltan. „Se va căuta tratarea unitară a întregului imobil, în corelare cu arhitectura originală. Orice lucrare propusă va avea efecte nu numai asupra părţilor ci şi asupra întregii clădiri. Această constatare este valabilă atât la lucrările exterioare cât şi la cele interioare, ele contribuind în egală măsură la perceperea întregului ansamblu. Propunem de asemenea continuarea lucrărilor de întreţinere şi de recondiţionare a clădirii, în vederea punerii ei în valoare, a întregului ansamblu de Stil Seccesion din care face parte. Aceste lucrări vor asigura o participare activă la viaţa culturală şi turistică, vor avea consecinţe economice. Teritoriul va asigura un flux permanent de vizitatori şi turişti poate fi completat cu noi funcţiuni şi servicii, care vor oferi noi locuri de muncă”, a mai subliniat directorul Muzeului Judeţean Mureş.

Vizualizare în timp real prin aplicaţii iPhone/iPad şi Android

În ceea ce priveşte a doua componentă a proiectului, Soos Zoltan a explicat că Realitatea Augumentată este un concept care facilitează legătura dintre lumea reală fizică cu elemente senzoriale legate de calculator, cum ar fi sunete, imagini şi date GPS. „Realitatea Augumentată este o vizualizare în timp real, directă sau indirectă, a unui mediu din lumea reală fizică ale cărui elemente sunt completate de intrările senzoriale generate de calculator, cum ar fi: sunet, video, diverse imagini grafice sau date GPS. Acesta este legată de un concept mai general, numită Realitate Mediată, în care o imagine a realității este modificată, posibil chiar diminuată mai degrabă decât augmentată, de către un calculator. Ca urmare, tehnologia funcționează prin intensificarea percepției actuale a realității. Prin contrast, realitatea virtuală înlocuiește lumea reală cu una simulată”, a menţionat directorul Muzeului Judeţean Mureş. „Pentru realizarea celei de a doua componente a proiectului se intenţionează crearea unei aplicaţii pentru iPhone/iPad sau Android care să folosească Realitatea Augumentată pentru a oferi vizitatorilor săi mai mult control asupra experienței lor, de exemplu, să își planifice în avans vizita sau să împartă cu prietenii această experiență, adresându-se tuturor grupelor de vârstă. În ceea ce privește tehnologia necesară realizării Realității Augumentate, aceasta  presupune hardware, afișaje, infopoint-uri cu ecrane tactile, afișaje portabile, coduri ”QR” și audio-ghiduri”, a arătat Soos Zoltan.

20 de luni pentru finalizarea lucrărilor

În cazul în care proiectul va fi declarat eligibil de către Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, lucrările vor demara, cel mai probabil, în decembrie 2014, termenul prevăzut pentru finalizarea acestora fiind de 20 de luni. „În cazul câştigării finanţării din fondurile norvegiene, preconizăm că în luna septembrie a anului curent se va încheia contractul între Muzeul Judeţean şi Ministerul Culturii, urmând ca până în luna decembrie să începem lucrările fizic la clădire, desigur după ce se încheie procedura de licitare. Avem la dispoziţie 20 de luni în cadrul execuţiei şi desigur că va fi un ritm destul de strâns, trebuie respectate termenele foarte strict deoarece perioada de implementare este relativ scurtă faţă de soluţiile tehnice pe care va trebui să le aplicăm la faţadă, care n-a fost restaurată detaliat niciodată de la construcţia clădirii. Sperăm ca până în aprilie 2016 lucrarea să fie finalizată şi predată şi să putem obţine finanţarea în totalitate”, a menţionat Soos Zoltan.

Boloş: „Acest proiect consider că este binevenit”

Consilierul judeţean PSD Vasile Boloş s-a declarat încrezător în reuşita financiară a proiectului, în special prin prisma unei experienţe anterioare avută la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş. „Acest proiect consider că este binevenit, este important şi uitându-mă la sumă, este o sumă cu totul semnificativă, nu este ceva neglijabil. Folosesc momentul pentru a spune un lucru din experienţă, trăită la Universitatea „Petru Maior”, care a avut un proiect în cadrul acestor competiţii cu Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European care a funcţionat impecabil. Nu ştiu dacă în această competiţie în momentul de faţă se procedează ca atunci, când cel care a câştigat proiectul a avut un avans de 30% cu care şi-a început activitatea. La universitate la noi, acest proiect a fost implementat şi foarte rapid s-au recuperat de la unitatea de management. Nu au fost sincope”, a menţionat Vasile Boloş.

Pokorny: „Atenţie la garajul supraetajat”

Consilierul judeţean UDMR Pokorny Vasile Ştefan a fost de acord cu proiectul, însă a solicitat, oarecum surprinzător, autorităţilor locale, să mute viitoarea parcare etajată care urmează să se construiască în apropierea Palatului Culturii, pentru a nu pune în pericol integritatea clădirii. „Proiectul este binevenit dar având în vedere că în apropiere se preconizează construcţia acelui garaj supraetajat părerea specialiştilor este că această reabilitare nu va fi de fond structurală şi atunci în cadrul celeilalte lucrări punem în pericol ce am reconstruit eventual. Este o întrebare, cum putem ca să ne dovediţi seriozitatea faţă de finanţatorul generos dacă la apariţia unor maşini grele va cădea faţada”, a spus Pokorny Vasile Ştefan. „Părerea mea este că ar trebui să avem o garanţie fermă că această lcurare se va sista. Repet, e părerea specialiştilor, că se pune în pericol structura obiectivului”, a completat consilierul judeţean UDMR.

Şopterean: „Trebuie să avem grijă de Sala Mare”

În numele consilierilor judeţeni PDL a luat cuvântul Ioan Şopterean, care a propus înăsprirea condiţiilor de închiriere a Sălii Mari a Palatului Culturii. „După părerea mea, şi cred că şi a dumneavoastră, este cea mai frumoasă şi mai silenţioasă din câte avem în judeţul Mureş şi dacă s-au făcut şi se vor mai face lucrări de întreţinere, ceea ce aş avea eu de obiectat: trebuie să avem mare grijă de întreţinerea acestei săli. Spre exemplu, este sensibilă la mulţi decibeli, asta înseamnă instalaţii de sonorizare cu ocazia diferitelor manifestori culturale şi chiar sensibilă şi la momente de coregrafie”, a arătat Ioan Şopterean. „Dumneavoastră domnule preşedinte sunteţi foarte generos cu multe organizaţii şi este bine că susţineţi actul de cultură, numai că îmi amintesc că în urmă cu mai mulţi ani era o hotărâre de a se folosi o singură dată pe an gratuit din partea unui ONG sala de spectacole şi dacă se poate să restricţionăm să zic într-un fel spectacolele grandioase cu sute de mii de decibeli şi cu coregrafie, care deteriorează inclusiv orga”, a propus consilierul judeţean PDL.

Bugetul proiectului, capitolul „Cheltuieli”:

Lucrări                                        4.371.827 lei
Proiectare şi consultanţă              87.261 lei
Prezentare interactivă                677.320 lei
Asistenţă tehnică                          123.750 lei
Costuri de personal                      60.000 lei
Audit                                                36.000 lei
Diseminare (publicitate)              44.000 lei
Cheltuieli indirecte                         57.242 lei
Cheltuieli neprevăzute                272.870 lei
Total                                            5.730.270 lei

Propunerile de reabilitare a Palatului Culturii se încadrează în următoarele categorii:

– Intervenţii la refacerea tencuielii, în acest sens trebuie luate în considerare propunerile de intervenţie prescrise de memoriul de rezistenţă şi de studiul de parament;
– Vor fi executate lucrări de zugrăveli exterioare. În conformitate cu studiul de parament se va reface stratul de zugrăveală de bază, cu fond de gri-gălbui, bej şi roz închis. După aceasta se vor curăţa şi repara decoraţiunile, se va face reconstrucţia exactă a motivelor originale;
vor fi făcute lucrări de curăţire, reparare (înlocuiri) la decoraţiunile de ceramică smălţuită;
– Înlocuiri de finisaje – executarea unor mortare numai pe bază de var. În locul tencuielilor pe bază de ciment, rostuirea ulterioară a soclurilor de piatră naturală, zonele afectate vor fi curăţate şi restaurate de către restaurator autorizat;
– Reparaţii la balustrade şi parapeţii balcoanelor rotunde, elemente de piatră;
– Reparaţii la copertina metalică. Pentru elementele de fier propunem revopsirea lor în culoarea neagră, similară cu cea originală (existentă);
lucrările la instalaţia electrică vor asigura iluminatul corespunzător la intrarea principală în faţa holului din faţa sălii mari.
– Se vor monta noi corpuri de iluminat. Se vor păstra traseele existente, fără să se monteze alte tuburi de protecţie în pereţi.
– Se vor monta inscripții noi bilingve și se voi înlocui cele existente inclusiv suporții lor;
– Reparații la învelitoarea existentă smălțuită, reparații la structura de lemn a șarpantei, completarea elementelor de coamă ceramică;
– Reparații la jgheaburi și burlane – înlocuirea zonelor degradate;

Aplicații ale Realităţii Augumentate:

Artă: Realitatea Augumentată poate ajuta la crearea de artă, în timp real, integrând cum ar fi: pictura, desenul grafic și modelarea/sculptura. Tehnologia Realităţii Augumentate a ajutat persoanelor cu handicap să-și continue urmărirea pasiunii lor.
Arhitectură: Realitatea Augumentată poate simula planul proiectelor de construcție.
Turistic: Pot include etichete sau texte în legătură cu obiectele/ locurile vizitate. Cu Realitatea Augumentată, se pot reconstrui ruine, clădiri, sau chiar peisaje ca au existat anterior.
Înapoi în timp: Evenimentele istorice, cum ar fi reconstituiri de luptă pot fi incluse virtual în peisajele curente.
Divertisment și educație: Realitatea Augumentată poate crea obiecte virtuale în muzee și expoziții, atracții parcuri tematice, jocuri și cărți. Realitatea Augumentată poate fi de asemenea folosit pentru a face jocuri care poate fi jucate în aer liber.
Traducere: Sistemele de Realitate Augumentată pot oferi subtitrări dinamice în limba utilizatorului.