Doar limba română în administrație și fără plăcuțe bilingve?

Potrivit unei propuneri legislative adoptate tacit de Camera Deputaților

Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român a trecut, tacit, în Camera Deputaților săptămâna trecută. Inițiatorul proiectului de lege înregistrat în august 2015, deputatul Bogdan Diaconu (foto dreapta), liderul Partidului România Unită (PRU), a susținut, sâmbătă, la Tîrgu Mureș, că speră ca senatorii să voteze propunerea de act normativ și astfel să înceteze o dată scandalurile legate de plăcuțele bilingve. Pentru a trece în Senat, care este cameră decizională, e nevoie de 83 de voturi, Bogdan Diaconu declarând că 27 de senatori au fost deja convinși să voteze inițiativa legislativă. Proiectul de act normativ are opt articole și prevede că limba română este singura care va fi folosită în cadru oficial, în instituțiile publice de orice fel, de către autoritățile centrale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi de către serviciile publice deconcentrate și de către angajații de orice fel ai statului român. De asemenea, ședințele Consiliilor Locale, Consiliilor Județene și orice fel de întâlniri oficiale ale angajaților, funcționarilor și demnitarilor statului român se desfășoară obligatoriu numai în limba română, iar pentru invitații străini sau participanții care nu au cetățenia română se asigură traducere oficială. Cum aminteam deja va fi interzisă “afișarea denumirilor de instituții publice, localități, străzi și locuri publice din România în altă limbă decât în limba oficială a statului român, limba română”. Propunerea legislativă mai prevede că anunțurile de interes public vor fi afișate doar în limba română, iar comunicările oficiale, site-urile instituțiilor publice de orice fel și însemnele acestora utilizează în mod obligatoriu numai limba oficială a statului român, limba română.
Articolul 6 reglementează că nu poate fi condiționată angajarea unui funcționar în sectorul public de cunoașterea unei limbi a minorităților.
Proiectul de act normativ cuprinde și sancțiuni, de genul pierderea mandatului, a funcției sau a locului de muncă.
Liderii UDMR au reacționat în cursul săptămânii față de adoptarea proiectului de lege, considerată neconstituțional. “Sunt sigur că această lege nu va trece niciodată (prin votul Parlamentului-n.r.). Nu este constituţională. Constituţia prevede drepturi ale minorităţilor naţionale pe care această lege le încalcă. O vom respinge în Senat, unde nu va mai putea fi adoptată tacită”, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor, citat de Mediafax.
Ligia VORO