„Trădarea Securităţii în Decembrie 1989”, un adevăr incomod?

Prof. univ. dr. Corvin Lupu, cadru didactic al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, şi-a lansat miercuri, 9 martie, volumul „Trădarea Securităţii în Decembrie 1989”, în cadrul conferinţei cu tema „Adevăruri incomode – Decembrie 1989”, organizată în incinta Cercului Militar Mureş din Târgu-Mureş de Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române din Târgu-Mureş şi Editura „Elion” din Bucureşti, cu susţinerea Consiliului Judeţean Mureş, Bibliotecii Judeţene Mureş şi Cercului Militar Mureş.

Autorul cărţii, „împătimit de istorie”

Moderatorul manifestării, a cărei durată a fost de aproape trei ore, a fost profesorul şi publicistul Nicolae Balint, care a menţionat încă din start că „subiectul e delicat” şi „noi nu suntem procurori”, tocmai din dorinţa de a sublinia că volumul nu aduce în faţa opiniei publice sentinţe fără acoperire, pasionale, ci documente cu valoare istorică provenite din arhive sau alte surse credibile. „Autorul este unul cunoscut, împătimit de istorie, am avut ocazia să îl cunosc cu ceva mai mulţi ani în urmă”, a afirmat Nicolae Balint. „Vă invit să citiţi cartea, fără patimi şi prejudecăţi”, a mai îndemnat moderatorul lansării despre cartea lansată în anul 2015, la Editura „Elion” din Bucureşti.

Întrebări cu şi fără răspunsuri

Primul invitat care a luat cuvântul a fost dr. Monica Avram, directoarea Bibliotecii Judeţene Mureş, care a cerut permisiunea de a nu vorbi în calitate de directoare a Bibliotecii şi absolventă de Istorie la Universitatea „Petru Maior” şi a solicitat să fie „doar o voce” care în decembrie 1989 avea aproape 13 ani. „Am parcurs cartea dintr-o suflare pentru că e ceva inedit prin ţesăturile care se construiesc sau se dezleagă-leagă toate la un loc. E ceva inedit prin felul în care se încearcă tranşarea lucrurilor şi prin felul în care încearcă să facă lumină nu doar despre decembrie 89 şi despre acea săptămână premergătoare”, a punctat dr. Monica Avram. „Cu siguranţă, cartea răspunde la unele întrebări, dar în acelaşi timp ridică altele”, a adăugat dr. Monica Avram.

Mistere fără „cunoaştere absolută”

Despre contextul istoric din decembrie 1989 dar şi despre cartea în sine, despre care a remarcat că „este o incursiune în istoria Securităţii până în 1989”, a vorbit prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, istoric şi preşedinte al Senatului Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş, care a remarcat atât titlul „de PR” al volumului, cât şi organizarea ireproşabilă a lansării. „Cartea este una despre misterele Revoluţiei din decembrie 1989, în primul rând despre misterele Revoluţiei pentru că am parcurs lista bibliografică de la sfârşit şi am fost impresionat că domnul profesor Corvin Lupu a consultat circa 200 de titluri de cărţi şi toate se referă la evenimentele din decembrie”, a spus prof. univ. dr. Cornel Sigmirean. „Şi totuşi, o spun ca istoric, nu avem o cunoaştere absolută şi nu vom avea niciodată asupra evenimentelor din decembrie 1989”, a completat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

Planul „Obiectiv 24” şi „turiştii” sovietici

Unul din cei mai buni cunoscători ai evenimentelor din decembrie 1989, prof. univ. dr. gl. bg. SRI (r) Cristian Troncotă, a subliniat că din punctul de vedere al unui istoric care a studiat numeroase documente rezultă că nu instituţia Securităţii a trădat în decembrie 1989, ci doar anumite persoane din conducerea acesteia. „Titlul acestei cărţi e provocator, dar e foarte adevărat, nu vă supăraţi”, a spus Cristian Troncotă. „Securitatea a fost cu grupul pucist, nu Securitatea în ansamblul ei, încă o dată, oamenii din conducerea Securităţii. Ceilalţi ofiţeri, dacă mă întrebaţi pe mine, au avut un comportament impecabil. Un singur glonte dacă se trăgea aiurea putea să iasă o nenorocire, război civil. Numai disciplina ofiţerilor din Securitate şi ai ofiţerilor din Miliţie şi din Ministerul Apărării Naţionale în bună parte a făcut să se evite acest măcel. Noi vorbim de oamenii din conducerea Securităţii”, a adăugat Cristian Troncotă.

De asemenea, istoricul a vorbit şi despre „contribuţia” serviilor de informaţii sovietice la evenimentele din 1989 de la Bucureşti, Timişoara, Sibiu şi chiar Târgu-Mureş, respectiv despre o înţelegere la nivelul serviciilor secrete din URSS şi SUA pentru înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu de la putere, cu susţinerea conducerii Securităţii din România. „Planul sovietic de intervenţie în timpul evenimentelor din decembrie 1989 s-a numit Obiectiv 24. Planul de acţiune al trupelor speciale KGB-GRU în România, în decembrie 89”, a afirmat Cristian Troncotă, care a mai vorbit despre desfiinţarea suspectă a Unităţii 110 (care avea ca misiune principală anihilarea acţiunilor KGB) în seara din 22 decembrie 1989 şi despre afluxul de „turişti” sovietici care au invadat România, în octombrie 1989. „Au intrat 60.000 în octombrie, înainte de Congres, în România, că erau vizitatori, că în România era extrasezon şi au venit şi ei să plătească mai puţin, să vadă frumuseţile patriei. Şi s-au răspândit, aşa, peste tot… Dar n-au plecat, au uitat să mai plece, au plecat după un an de zile, oameni buni şi nu e o chestie expusă de mine. Noi folosim materialul clientului, documente din instituţii sau lucrări memorialistice”, a afirmat Cristian Troncotă, care a concluzionat cu privire la evenimentele din 1989 din România: „A fost o lovitură de stat, recunoscută şi de sovietici, recunoscută şi de istoriografia din Basarabia, recunoscută şi de istoriografia americană.”

Ofiţerii de rând, trădaţi de şefi?

Cuvântul de final i-a aparţinut, potrivit tradiţiei, autorului. „Această carte nu are vedere mulţimea de ofiţeri de Securitate care şi-au făcut datoria corect faţă de ţară, care au făcut şi sacrificii pentru profesia de ofiţer de Securitate şi care nu ştiau că undeva, deasupra, conducerea Departamentului era înţeleasă integral, de mulţi ani, pentru a trăda şi a face front comun cu serviciile secrete care au făcut operaţiunile care s-au constituit într-un război asimetric împotriva României. Războiul nu a fost împotriva lui Ceauşescu Nicolae. Ceauşescu era doar un obstacol în calea operaţiunii de acaparare a României. Aceasta a fost miza lui decembrie 1989”, a clarificat prof. univ. dr. Corvin Lupu. „România a reintrat în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice după aproape trei decenii în care reuşise să îşi promoveze o politică de independenţă”, a mai spus prof. univ. dr. Corvin Lupu.

Evenimentul a continuat cu o rundă incitantă de întrebări şi răspunsuri care aşa cum a afirmat un participant „ar fi putu ţine, lejer, până dimineaţă”, şi s-a încheiat cu o sesiune de autografe.