Home / Business / Internet în bandă largă de la Guvern, în 13 sate mureşene

Internet în bandă largă de la Guvern, în 13 sate mureşene

111Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională va derula la nivel naţional proiectul „Ro-NET – Construirea unei infrastructuri naţionale de broadband (internet în bandă largă – n.r.) în zonele defavorizate prin utilizarea fondurilor structurale”, pe lista beneficiarilor figurând şi 13 localităţi din judeţul Mureş: Daia (Apold), Deag (Iernut), Iara de Mureş (Gorneşti), Idiciu (Bahnea), Jacodu (Fântânele), Mihai Viteazu (Saschiz), Pădureni (Gorneşti), Petrilaca de Mureş (Gorneşti), Săcăreni (Ernei), Sângeorgiu de Câmpie (Sânpetru de Câmpie), Sântioana (Viişoara), Solocma (Ghindari) şi Tonciu (Cozma).

Proiectul are valoarea totală de 85,6 milioane euro, din care 57,1 milioane euro contribuţie financiară nerambursabilă, şi se află în prezent în stadiul obţinerii de avize, recent pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş, www.cjmures.ro, publicându-se un anunţ potrivit căruia Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a luat decizia de revizuire a etapei de încadrare fără impact asupra mediului.

Doar 42% din gospodării, conectate la internet

Potrivit proiectului, disponibil pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, www.mcsi.ro, România se situează „relativ bine” la capitolul referitor la calitatea conexiunii la internet, ocupând locul 10 în lume după raportul calitatea conexiunii – accesul la internet. „Cu toate acestea, deşi rata de penetrare a serviciilor în bandă largă, ca procent din populaţia României, este în creştere (14%) încă nu este destul de ridicată pentru a fi la nivelul Europei. Pentru a soluţiona această problemă, Guvernul României a lansat Strategia Naţională de Broadband cu scopul de a creşte rata de penetrare, la nivelul gospodăriilor, a conexiunilor în bandă largă până la 80% până în 2015. Gradul de acoperire broadband rămâne încă limitat, în special în mediul rural, acesta traducându-se printr-un nivel scăzut în rândul gospodăriilor şi companiilor. Pe de altă parte, 99% dintre abonamentele broadband sunt rapide – cel puţin 2Mb/s. Cu toate acestea, doar 42% dintre gospodării au conexiune la internet şi doar 23% conexiune broadband. Această rată nesatisfăcătoare de penetrare şi de utilizare se datorează în principal populaţiei din mediul rural – 45% din populaţia României – care se caracterizează prin venituri mici, rată scăzută a calculatoarelor disponibile la nivelul gospodăriilor, condiţiile precare de acoperire DSL. Internetul wireless este, de asemenea, foarte scăzut”, se arată în document.

Astfel, una din priorităţile proiectului este introducerea şi adoptarea de către toată lumea a benzii largi la viteze tot mai mari, atât prin intermediul tehnologiilor fixe cât şi al celor pe suport radio, precum şi pentru facilitarea investiţiilor în noile reţele internet ultrarapide, deschise şi competitive, care vor reprezenta arterele economiei viitorului. „Acţiunile trebuie să se concentreze pe acordarea stimulentelor necesare încurajării investiţiilor private, completate de investiţii publice vizând obiective alese cu atenţie, fără a monopoliza reţelele, precum şi pe ameliorarea alocării spectrului de radiofrecvenţe. Prin dezvoltarea, adoptarea la scală naţională şi implementarea Strategiei Naţionale de Broadband şi maximizarea impactului tuturor surselor de finanţare FEDR pentru zona de broadband, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională încearcă să contracareze nivelul scăzut de investiţii în zona reţelelor de telecomunicaţii”, se precizează în document.

Operatorii noilor reţele, desemnaţi prin licitaţie

Viitoarele reţele vor fi exploatate de operatori care vor fi selectaţi în urma unor proceduri deschise de licitaţie. „Ca rezultat, vor fi organizate proceduri deschise de licitaţie pentru a selecta operatorii, aceştia urmând să construiască reţelele de distribuţie în „zonele albe” prin intermediul subcontractorilor, respectiv întreprinderi de profil. De asemenea, operatori privaţi vor asigura exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea/ modernizarea infrastructurii realizate prin proiect. Întreprinderile selectate în acest scop vor fi încredinţate cu obligaţia de a presta servicii de interes economic general în conformitate cu Decizia Comisiei din 28 noiembrie 2005 privind punerea în aplicare a articolului 86 alineatul (2) din Tratatul Comisiei Europene. În vederea încurajării mecanismelor de piaţă, a liberei concurenţe, operatorilor li se va încredinţa dreptul de folosinţă asupra acestor reţele, va fi pe o perioadă lungă de timp, minim 15 – 20 de ani”, se menţionează în document.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

VIDEO: Liceul Silvic Gurghiu, în haine complet noi pentru anul școlar 2021-2022

După o perioadă în care a stagnat, proiectul de reabilitare și modernizare a Liceului Silvic …