INTERVIU – Daniel Pop, coregraf și dansator. Noapte pariziană la Național. Colaborare Paris – Buenos Aires – Târgu Mureș

Sala Mică a a Teatrului Național din Târgu Mureș a găzduit vineri, 23 iunie, de la ora 19.30, reprezentația spectacolului de dans contemporan „Nuit parisienne/Noapte pariziană”, care l-a avut ca protagonist pe coregraful și dansatorul interpret, Daniel Pop. După ce a absolvit liceul, Daniel Pop și-a continuat studiile în Buenos Aires, având astfel ocazia să-l cunoască și să studieze cu Gigi Căciuleanu, apoi, datorită lui să ajungă să studieze cu Ruxandra Racoviță în Paris, unde este stabilit în prezent. Pe Daniel Pop îl mai puteți sau ați avut ocazia să-l vedeți în spectacolul Teatrului Național din Târgu Mureș „Vivaldi și Anotimpurile” – scenariul, regia și coregrafia Gigi Căciuleanu.

Vineri, după-masă, Daniel Pop a avut amabilitatea, ca într-o pauză a repetițiilor dinaintea spectacolului să-mi ofere un interviu despre decizia de a studia în Argentina, cariera sa de până acum, spectacol, dans contemporan și am vorbit puțin și despre planurile pe care la are sau pe care și le face.

Reporter: Pentru început, te rog să-mi spui câteva cuvinte despre tine.
Daniel Pop: Sunt originar din Târgu Mureș. Am făcut aici școala generală, liceul, în paralel făceam dans modern, balet clasic, teatru și canto. La 19 ani am luat decizia să plec în Argentina la Buenos Aires, pentru studii de dans modern și comedie muzicală. Acolo am descoperit dansul contemporan și am avut posibilitatea să-l cunosc pe coregraful Gigi Căciuleanu care, la acea oră, era directorul artistic al Companiei de dans contemporan din Chile. Am luat legătura și dânsul m-a trimis la Paris să urmez cursurile doamnei Ruxandra Racoviță, partenera lui de o viață, la Conservatorul Regional Boulogne Billancourt. După ce am absolvit am rămas în Paris pentru diverse contracte, proiecte și am început direct munca profesională. Până atunci am avut contracte și oportunități mai mult ca amator.
Înainte de a pleca la 19 ani din România am avut ocazia să joc la Teatrul Ariel într-un spectacol cu adolescenți. Am crescut în teatru cum ar veni și mi-am urmat drumul în acest sens. Locuiesc în Paris de 7 ani, sunt stabilit acolo, de unde plec spre diferite destinații și joc și în Paris la Caberet Paradis Latin. În plus, mai am proiecte și cu alte companii de dans contemporan.

Rep.: Cum de ai ales tocmai Buenos Aires?
D.P.: A fost o nebunie. Prietena mea din copilărie deja se stabilise acolo pentru studii de televiziune și cinematografie. Noi am discut timp de un an pe internet despre cum aș putea să ajung să studiez acolo și ea a fost impulsul meu. Din această prietenie s-a născut și acest proiect pe care am bucuria să-l joc, acum în Târgu Mureș. Am avut premiera la Paris acum trei săptămâni, iar spectacolul a fost invitat încă din perioada prelucrării. Este un spectacol-concept creat de mine și prietena mea Oana Merdariu, care are casa de producție în Argentina, care produce acest spectacol în coproducție cu compania la care lucrez în Paris.

Rep.: Descrie-mi puțin spectacolul.
D.P.: E format din patru piese scurte de dans contemporan, cu un sens teatral destul de dezvoltat, cu personaje care se apără și evoluează de la începutul până la sfârșitul pieselor. Prima piesă aparține coregrafei și directoarei artistice a companiei din Paris. Se numește „Timides” și este inspirată dintr-o sculptură în care sunt doi, dar din motive medicale partenera cu care dansam acest număr nu a putut să vină. Atunci am imaginat un solo, care de fapt e un duet imaginar. Al doilea număr este un solo creat în coregrafia mea. Eu sunt interpretul și vorbesc despre impactul religiei ortodoxe în viața unui creștin. Vreau să arăt latura umană a lui Isus Hristos și vreau ca oamenii să se gândească la un anumit impact pe care ar putea să-l aibă o practică prea riguroasă și prea cu ochii închiși asupra religiei. A treia piesă se numește „În picioare”, iar partenera mea din această seară dansează un solo despre întâlnirea dintre sine și eu și ideea de a reuși, de a te ridica. A patra piesă vorbește despre manipularea în cuplu și în societate.

Dansul contemporan…

Rep.: Poți să ne dai câteva indicii pentru a putea, știu eu, înțelege, vedea, citi mai bine dansul contemporan?
D.P.: Arta contemporană, în toate formele ei, că e literatură, că e pictură, că e muzică, că e dans, că e arhitectură, cere un anumit efort și o anumită curiozitate din partea spectatorilor. În ideea că e o artă foarte liberă care propune un concept pe care tu, cu toată libertatea pe care o ai și cu propria ta poveste de viață, îl accepți sau nu.
Invităm publicul să simtă și să nu-și pună neapărat întrebări. În ceea ce mă privește, dansul contemporan își asumă complet faptul că anumiți spectatori pot să-l refuze complet. Poate să deranjeze, poate să nu fie perceput nici la nivel senzorial. Și cred că despre asta e vorba, cred că prin asta se diferențiază de arta clasică.

Gigi Căciuleanu, coregraful, maestrul, mentorul meu, spune: contemporan cu ce? cu cine? Adică… toate se întâmplă la o viteză atât de mare în toate culturile și în toate aspectele vieții noastre cotidiene încât și dansul contemporan va fi contemporan astăzi, peste cinci ani va fi contemporan în alt fel. Ori contemporan sparge un pic convențiile astea și te lasă să simți, să creezi, să rămâi dintr-un spectacol cu ce vrei.

E indicat, de multe ori, în cazul spectacolelor foarte codificate, cu anumită temă, spectatorii să primească un caiet program în care să aibă măcar o scurtă frază despre ce vor vedea. Sunt oameni care nu vor deloc asta. Primesc caietul program, dar nu-l citesc pentru că vor să fie surprinși. Încercăm și asta, ca efect, să surprindem publicul. Să avem în spatele fiecărei mișcări o emoție pe care o transmitem și publicul să o primească, să o digere, să cugete asupra ei sau nu.

„Daniel Pop: Vor fi proiecte noi, care vor cuprinde și România”

Rep.: Spectacolul acesta e primul dintr-o serie de colaborări care vor avea loc între Teatrul Național și compania Oanei?

D.P.: Totul e în discuții. Acest spectacol, „Nuit parisienne/Noapte pariziană” este cumva nașterea acestei asociații dintre mine și Oana. Ce dorim să facem este să arătăm puțin diversitatea culturală, religioasă, schimburile de experiență care sunt întotdeauna foarte bine-venite oricărui individ artist sau nu. Am creat această structură și am deschis-o pe plan internațional, ea fiind la Buenos Aires, eu sunt stabilit la Paris și vin destul de des să joc în România. Ne dorim să ducem și să aducem artiști din diverse zone, culturi, religii și din diverse tipuri de artă. Mie îmi place foarte mult fuziunea dintre sculptură, cinematografie, dans, muzică, toate artele pot trece foarte bine și ușor prin dans, trebuie doar găsită formula care să poate să poată trece prin public și prin lume.

Rep.: Ce alte planuri mai ai?
D.P.: Suntem obișnuiți să anticipăm proiectele. Le gândim cu mult timp înainte și le plasăm în timp. Vor fi proiecte noi, care vor cuprinde și România, atât pe plan cultural artistic, cât și social. Cu asta vă las în așteptare, e un proiect la care se lucrează din toamnă, tot cu 4ever Films Production, structura cu care noi colaborăm. Pe lângă asta îmi continui meseria de dansator interpret.

Cât mă privește pe mine personal, ca și creator conceptualist de proiecte, da, vor fi și vor fi cu România, deoarece e țara mea. Oriunde merg mă simt bine, casa mea e pe scenă și cu valiza, dar aici îmi sunt originile și mă întorc cu drag oricând pentru orice proiect și pentru orice provocare interesantă și potrivită personalității mele. Oamenii cu care lucrez aici sunt oameni de suflet, oameni care m-au văzut crescând și vreau să cresc în continuare alături de ei.

____

Spectacolul „Nuit parisienne/Noapte pariziană” este o coproducție a Companiei „Ballet 18.6” și 4Ever Films Productions. Concept: Daniel Pop și Oana Merdariu. Dansatori: Elsa Pessey și Daniel Pop. Coregrafi: Daniel Pop și Alice Psaroudaki.