Share

Home / Agricultura / Atenție, fermieri! Focar nou de scrapie la Mureș!

Atenție, fermieri! Focar nou de scrapie la Mureș!

Conform unui comunicat de presă transmis de către cei de la MADR în vederea soluționării unor divergențe de comunicare dintre fermieri, funcționarii Ministerului Agriculturii și mass media, am aflat că la noi în județ a apărut un nou focar de scrapie și dorim să tragem un semnal de alarmă pentru toți crescătorii de ovine din zonă, astfel că voi detalia în rândurile care urmează metodele de eradicare a acestei boli prionice, asemănătoare din punct de vedere al tabloului clinic cu encefalopatia spongiformă bovină (ESB) : „Cu privire la programul de scrapie, problema ridicată de domnul Coc Marius din Mureș, considerând-o demult o problemă foarte importantă și care trebuie rezolvată de către autoritățile statului și crescătorii de animale, directorul ANZ, Iacob Lelior, a prezentat stadiul realizării programului de genotipare pe care l-a început din anul 2017 și în care până la această data sunt 137 probe recoltate, pe anul 2018, precizându-li-se că acțiunea continuă împreună cu ANSVSA, urmând prioritizarea acțiunilor, întrucât acest program trebuie susținut cu bani de la bugetul de stat pentru despăgubirea cazurilor concrete depistate cu sensibilitate la scrapie – tema discutată în principal cu Marius Coc, care se află în situația eradicării unui focar de boală în județul Mureș”, transmite Ministerul Agriculturii într-un comunicat de presă.

Scrapia este o boală specifică ovinelor și caprinelor, aceasta putând fi depistată la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni. Materialul de risc major este reprezentat de encefal-parte integrată a sistemului nervos central, ganglioni și coloana vertebrală, în consecință este interzisă prelucrarea materialului de risc în făinuri proteice de origine animală. Consumul accidental al acestor făinuri de către ovine și caprine constituie una dintre principalele cauze ale apariției acestei boli. Cu toate că scrapia se aseamănă din punct de vedere clinic cu manifestările encefalopatiei spongiforme bovine (pop. boala vacii nebune), aceasta nu trebuie confundată, ea fiind specifică doar ovinelor, caprinelor și muflonilor. Deocamdată nu există nici o dovadă științifică și nici vreo înscriere în literatura de specialitate care să demonstreze că scrapia ar putea prezenta un pericol pentru om, fapt unanim cunoscut, spre deosebire de ESB care poate fi incriminată în apariția noii variante a bolii Creutzfeldt-Jakob la unii subiecți umani.

Scrapia este cunoscută și sub alte denumiri, cum sunt boala neurodegenerativă, boala tremurătoare a oilor, nevrita enzootică, poliencefalomielita naturală. Aceasta afectează extreme de lent sistemul nervos central al animalelor și ca și manifestări clinice apare o incoordonare accentuată în mers, mers în manej, prurit intens, depresie și moarte prin epuizare. Aceasta este inclusă în categoria afecțiunilor neurologice cunoscute drept encefalopatii spongiforme transmisibile, fiind asociată cu prezența unui agent transmisibil neconvențional din grupul prionilor.

Transmiterea scrapiei

 

Izvoarele informative indică prezența bolii în lume de mai bine de 200 de ani, scrapia a fost confirmată oficial pe teritoriul României în anul 2002, de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală. Produsă de un agent infecțios transmis pe cale verticală de la capră la ied sau de la oaie la miel, femelele putând induce boala la mai multe generații de miei sau iezi până când aceasta va dezvolta simptome specifice de scrapie. O altă cale de transmitere este de la un efectiv de animale la celălalt, prin contactul oilor tinere infectate cu cele sănătoase. Zoonoza se poate transmite și prin intermediul consumului de placentă, lichide fetale sau alte țesuturi sau prin răspândirea acestora pe pășuni. Agentul causal este răspândit în timpul fătării, motiv pentru care trebuie urmărită și stopată îngurgitarea placentei de către femele, imediat după parturiție. O altă cauză a apariției acestei afecțiuni este consumul accidental al făinurilor proteice de origine animală de către rumegătoarele mici, cum sunt mineralele proteice de origine animală, furajele contaminate, organele rezultate în urma prelucrării cadavrelor, făinurile de carne, produsele și subprodusele de la ovine și caprine.

 

Ce măsuri luăm atunci când constatăm simptomele specifice scrapiei?

 

Scrapia este o boală carantinabilă și supusă carantinei de gradul III. După precizarea diagnosticului dintr-un efectiv, scrapia impune aplicarea imediată a măsurilor de control și eradicare, măsuri care nu vor ocoli niciunul dintre indivizii aflați în exploatație. Chiar dacă aceasta nu reprezintă un real pericol pentru sănătatea oamenilor, se impune o gestionare prudentă a bolii, din cauza posibilității confirmării a unei infecții artificiale a oilor cu encefalopatia spongiformă bovină și asemănării simptomatologiei dintre cele două afecțiuni.

 

Tablou clinic

Cu toate că animalele predispuse la apariția acestei viroze au vârste cuprinse între 2-5 ani, ea poate apărea și la indivizi care nu au împlinit un an sau la cei care au trecut de 5 ani. Cazurile de scrapie sunt mai ușor de identificat când oile sau caprele sunt transportate înainte de fătare sau toamna, la montă. Perioada de incubație este de lungă durată, între 24-36 de luni, iar simptomatologia este polimorfă și poate fi descrisă în trei faze succesive: faza de debut trece de obicei neobservată, aceasta se manifestă prin tulburări de comportament, indiferență față de turmă, iar uneori poate apărea agresivitate față de câini, combinată cu teamă, tremor, urechi lăsate; urmează faza pruriginoasă, caracterizată prin prurit intens, localizat în special în regiunea dorso-lombară, grataje, alopecie generalizată; faza cerebeloasă se caracterizează prin tremurături fine ale capului, se accentuează în prezența stimulilor externi, în special a luminii. Pe tot parcursul bolii, apetitul și temperatura sunt modificate, iar cu timpul, tulburările nervoase se accentuează, apar pareze și paralizii, începând cu trenul posterior spre cel anterior. În ultimă fază, animalul nu își mai poate ține echilibrul, cade în decubit lateral, nu mai consumă hrană sau apă, devine cahectic și moare prin epuizare.

 


Profilaxie și combatere

 

Prevenirea se bazează pe evitarea introducerii bolii în efectivele indemne, astfel:

-carantină profilactică timp de 60 de zile a animalelor noi cumpărate;

-supraveghere clinică și prin examene de laborator a oilor și a caprelor în vârstă de peste 18 luni ce prezintă modificări de comportament sau semne nervoase și nu răspund la niciun tratament aplicat timp de două săptămâni de la debut;

-controlul veterinar al exploatațiilor de animale, unităților de prelucrare și industrializare a produselor destinate consumului uman, precum și a unităților de prelucrare și ecarisare a deșeurilor și a produselor confiscate de abator;

-interdicția importului de bubaline, ovine, caprine din țări sau zone unde evoluează scrapia sau aceasta a fost diagnosticată și declarată oficial în urmă cu mai puțin de 7 ani;

-interzicerea importului de furaje proteice de origine animală destinate furajării bovinelor, ovinelor, caprinelor, indiferent de statusul epidemiologic al țării;

-examinarea unui număr suficient de probe pentru a demonstra indemnitatea efectivelor de animale din teritoriu.

 

Prevederile Regulamentului 999/2001 impun României testarea prin examene de laborator a unui anumit număr de ovine și caprine sacrificate pentru consumul uman, pe probe de creier prelevate de la acestea. Probele trebuie recoltate exclusiv din abatoare, însă același regulament impune testarea, prin examene de laborator, a unui anumit număr de rumegatoare mici, moarte sau suspecte, în vârstă de peste 18 luni, din ferme sau gospodării individuale.

 

 

Pentru ca autoritatea sanitară veterinară să declare oficial o exploatație de ovine si/sau caprine indemnă sau “liberă de scrapie”, se impune ca țara sau zona în care este situată ferma să îndeplinească următoarele condiții:

 

-boala să fie notificată obligatoriu;

-să existe un sistem de supraveghere și monitorizareconform cu prevederile legislative specific în vigoare;

-ovinele și caprinele cu semne clinice să fie sacrificate și testate pentru diagnosticarea scrapiei, iar cele cu rezultate positive la testare să fie obligatoriu eutanasiate și incinerate;

-să existe confirmarea că hrănirea ovinelor și caprinelor cu făină de carne și oases au grăsimi provenit de la rumegătoare a fost interzisă și aplicată pe întreg teritoriul unde este amplasată exploatația ce dorește a fi declarată indemnă de scrapie;

-să se aplice un sistem de declarare oficială, sub supravegherea autorității sanitare veterinare locale.

 

Menționez că proprietarii primesc despăgubiri pentru animalele sacrificate datorită

 

Conform medicilor veterinari, se poate ajunge până la sacrificarea tuturor animalelor din exploataţia în care a fost depistat virusul, proprietarul fiind despăgubit pentru fiecare animal, singura condiţie este ca acestea să fie înregistrate în evidenţa Direcţiei Sanitar Veterinare.

A consemnat Denisa MORAR

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Daliana Ast (Nufarm): „Avem un portofoliu bogat”

Printre prezențele constante la simpozioanele organizate de Compania  DAFCOCHIM se numără și Nufarm România, prezentă și …

Share
Share