Home / Cultură / Cum se poate promova județul Mureș din punct de vedere istoric?

Cum se poate promova județul Mureș din punct de vedere istoric?

Așa cum menționam în articolul publicat de cotidianul Zi de zi la sfârșitul anului trecut, Programul Național LIMES (2015-2019), instituit de Ministerul Culturii – ce include și câteva situri istorice din județul Mureș – are în vedere elaborarea documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar de patrimoniu din România, fiind cel mai lung sector, de aproape 1.000 de kilometri, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de ”Frontiers of the Roman Empire” (FRE).
Avem un program național, avem și comisie și planuri de implementare inclusiv la nivel local… pe când primele rezultate? Obiectivele Programului Național Limes trebuie însușite și de către autoritățile locale și județene din Mureș mai ales că pe raza județului se află mai multe monumente ce fac parte din granița romană – Limes.
Ca urmare a instituirii acestui program multianual (Ordinul ministrului Culturii nr. 2812/2014, cu modificările prevăzute de ordinul nr. 2254/2016) și a constituirii Comisiei Naționale ”Limes” (ordinul ministrului nr. 2862/2014, cu modificările stipulate în ordinul nr. 2293/2016), activitățile de documentare se derulează prin 3 instituții subordonate: Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei (sectoarele Vest, Nord-Vest și Nord), Muzeul Național de Istorie al României (sectoarele Sud-Est și Sud) și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (sector Est), care, împreună cu instituțiile partenere, au elaborat o listă exhaustivă a monumentelor care compun granița romană de pe actualul teritoriu al României, fiind identificate și cartate 364 de situri.
Programul de inventariere a acestor monumente presupune mai multe etape, fiind planificate mai multe activități ce se derulează pe o perioadă de 5 ani. În primul rând monumentele trebuie localizate precis, apoi stabilite limitele siturilor și zona lor de protecție. În paralel este necesară comunicarea constantă și corelarea demersurilor cu Institutul Național al Patrimoniului, cu Direcțiile Județene de Cultură, precum și cu autoritățile locale și județene pentru stabilirea regimului juridic al terenurilor, includerea lor în viitoarele documentații de urbanism și strategii de dezvoltare, în vederea punerii în valoare și monitorizării adecvate a acestora.
Comisia Națională ”Limes” are mai multe atribuții specifice, respectiv: coordonarea managerială și științifică a Programului Național Limes; delimitează sectoarele limes-ului și responsabilitățile instituțiilor; stabilește criteriile de selecție a siturilor, realizează și aprobă definirea valorii universale a graniței romane din România; solicită instituțiilor implicate informații privind stadiul cercetărilor anterioare efectuate în siturile repartizate; analizează și propune aprobarea Planului de management al Programului și bugetul acestuia și îl supune aprobării ministrului Culturii; își asumă și impune metodologia de cercetare, standardele de lucru specifice siturilor de pe Limes; realizează prognozarea și planificarea activităților trimestriale; centralizează rezultatele cercetărilor contractate; solicită și preia informări privitoare la progresele înregistrate în derularea Programului; colaborează cu Institutul Național al Patrimoniului pentru monitorizarea siturilor respective; reprezintă România în relațiile internaționale legate de strategiile comune privind granița romană.
Pentru ca îndeplinirea acestor atribuții să contribuie concret la scopul Programului Limes este stringentă nevoie de comunicare și colaborare între diversele entități. Inițiativele unor autorități județene și locale de punere în valoare a monumentelor istorice trebuie să fie salutate, denotă responsabilitate din partea acestor instituții, dar și pentru deprinderea procedurilor care respectă circuitul de avizare în diversele comisii de specialitate. Cu toate acestea, punerea în operă a numeroase astfel de proiecte s-a dovedit, de cele mai multe ori, dezastruoasă.
Administratorii monumentelor istorice trebuie să acorde o atenție specială pentru a nu se ajunge în situația de a transforma vestigii autentice ale trecutului în parcuri de distracție cu inserții ”kitsch”. Doar printr-o atitudine responsabilă și prin respectarea în viitor a standardelor de bună practică și a legislației naționale și internaționale, atunci când se elaborează și se susțin studii și proiecte de punere în valoare a siturilor, rezultatele vor fi în măsură să contribuie în mod real la o dezvoltare durabilă, benefică deopotrivă publicului larg, turismului și comunităților locale.

Nicolae POP

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Accesul în mall-uri, doar cu certificat verde! Excepția, explicată de Raed Arafat

Guvernul a aprobat, printr-o nouă hotărâre, ca accesul în centrele comerciale al persoanelor care se …