IMPORTANT: Informează-te pentru a preveni gripa!

Variaţiile de presiune atmosferică şi umezeală de la o zi la alta, favorizează creşterea numărului de infecţii acute de căi respiratorii superioare, pneumonii şi gripă, suprasolicită sistemul imunitar al organismului nostru, aparatul respirator şi cardiovascular fiind cel mai mult afectate; sunt vizaţi în primul rând copiii, femeile însărcinate şi persoanele în vârstă, bolnavii cronici.

Gripa este o infecţie acută virală foarte contagioasă, cu poartă de intrare respiratorie care afectează întregul organism, produsă de virusurile gripale umane. Este cea mai importantă dintre virozele respiratorii, atât prin răspândire, cât şi prin severitate. Epidemiile de gripă apar de obicei în sezonul rece, dar pot exista îmbolnăviri în orice perioadă a anului. Boala este gravă atât la nivel individual, cât şi populaţional, orice epidemie de gripă evoluând în paralel cu o creştere a mortalităţii.

Sursa de infecţie este reprezentată strict de bolnavii cu diverse forme de infecţie acută.

Modalitatea de transmitere directă este predominantă. Transferul virusului către persoanele receptive se realizează prin picăturile de secreţie nazo-faringiană sau salivă care ajung în aer prin vorbit, strănut, tuse, râs ş.a.

Modalitatea de transmitere indirectă este posibilă prin obiecte proaspăt contaminate.

Manifestările bolii apar de obicei brusc după 1-3 zile de la infectare şi constau în: alterarea stării generale, oboseală, febră (39-40°C) instalată brusc, frisoane, transpiraţii, dureri de gât, dureri musculare, cefalee (dureri de cap), dureri la nivelul globilor oculari şi lăcrimare, secreţie nazală abundentă, strănut, uneori epistaxis (sângerare nazală), răguşeală, tuse (cel mai frecvent uscată), scăderea poftei de mâncare, greaţă cu/ sau fără vărsături.

În caz de evoluţie favorabilă, după 3-7 zile de la debut, febra scade treptat iar manifestările clinice dispar.

Gripa poate provoca complicaţii grave fiind o boală periculoasă şi potenţial letală.

Complicaţiile gripei pot include: laringită, bronşită, pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, astmul bronşic sau diabetul zaharat. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca, uneori, şi/sau agrava anumite afecţiuni cardiace, care ar putea duce apoi la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.

Tratamentul formei comune de gripă se face la domiciliu, în condiţii de izolare şi repaus, respectându-se cu stricteţe recomandările medicului de familie. Necesită internare în spital doar formele complicate de gripă.

Măsurile generale de prevenire ale gripei sunt:

Evitarea aglomeraţiilor şi a contactului cu persoanele bolnave;

Izolarea imediată a bolnavului la domiciliu sau dacă este cazul la spital (deoarece el constituie izvorul principal de îmbolnăvire);

Aerisirea frecventă a încăperilor (locuinţe, locuri de muncă, săli de clasă);

Dezinfecţia obiectelor contaminate ;

Respectarea regulilor de igienă personală : spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, suflarea corectă a nasului iar la copiii mici aspirarea secreţiilor nazale), utilizarea batistelor igienice, acoperirea gurii şi a nasului cu un şerveţel atunci când strănutaţi/ tuşiţi, aruncarea şerveţelul utilizat;

Alimentaţia bogată în vitamine (fructe şi legume proaspete), consumarea unei cantităţi suficiente de lichide;

Evitarea fumatului şi a consumului de alcool care scad capacitatea de apărare a organismului;

Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.

Vaccinarea în fiecare an, este măsura de prevenire unică şi cea mai eficientă împotriva gripei sezoniere.

(Comunicat DSP Mureş)