Home / Agricultura / Perspective de dezvoltare pentru zona montană, cu Tiberiu Ștef

Perspective de dezvoltare pentru zona montană, cu Tiberiu Ștef

Zona montană e de când lumea, dar prea puțin abordată din punct de vedere al potențialului ei agricol. Sunt și excepții, printre care și cea a directorului Agrom-Ro, Tiberiu Ștef, unul dintre susținătorii proiectelor legate de zona montană.

Împreună cu Federația Oierilor de Munte din România și cu Asociația Județeană a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealul negru” de la Bistrița Năsăud, s-a reușit  în anul 2011 introducerea  în clasificarea ocupațiilor din România  și apoi în nomencaltorul calificărilor  aria ocupațională de oier montan, respectiv patru ocupații: oier montan, crescător de oi montan, baci montan și cioban montan. O dată introduse în nomenclatorul de meserii, se impunea și schimbarea opticii crescătorilor de oi din zona montană.

„Ca să înțeleg un pic cam ce ar trebui făcut, să ne apropiem cât mai mult de nevoia oierilor montani, în organizarea Asociației Județene a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealul negru” de la Bistrița Năsăud  am stat timp de trei săptămâni la o stână în Munții Rodnei, lângă Vârful Lala. Am plecat cu niște idei acolo de unde m-am întors cu ele total schimbate. Am fost cioban dacă vreți, oier nu mă pot socoti, pentru că,  de la dat în strungă și până la caș, am făcut de toate. Singurul lucru care nu l-am făcut a fost mulsul, pentru că dura mai mult să învăț, și nu am vrut nici să necăjesc oile nici să încurc oamenii.Programul a fost ca în armată, scularea la 4 dimineața, culcarea la 1 noaptea, și asta în fiecare zi.Condițiile la stână sunt foarte dure, de evul mediu.Oamenii aceștia nu au o minimă infrastructură, drum, apă, curent electric. Stânile sunt vai de mama lor, mai ales că sunt puțin care se stabilizează mai mulți ani pe același loc, aproape an de an umblă săracii dintr-un loc în altul să găsească o pășune să meargă cu oile. Forța de muncă e așa cum e, necalificată, găsită prin gări, în bodegi, vai de mama lor. Impresia mea actuală față de cea de atunci în ce privește abordarea acestui subiect e ușor schimbată, dar e mult de lucru în continuare”, povestește Tibi Ștef.

Alt pas important a fost implementarea proiectului româno-elvețian “Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România” care  a completat cu succes seria demersurilor legate de dezvoltarea oieruitului în zona montană.

„Am reușit în 2016, împreună cu alți parteneri să obținem o finanțare  de la guvernul elvețian, pentru a realiza un program privind modele sustenabile în zona montană, unde noi ne-am axat pe oieritul montan în șase județe din țară. Pe lângă stâni, saivane, inclusiv programe de formare profesională, am introdus înregistrarea mărcii „De la Munte” . La polul opus, încă păcătuim datorită faptului că nu peste tot oierii sunt foarte bine organizați. O organizație să o putem evalua după o anumită perioadă, din punct de vedere a sustenabilității, îți trebuie undeva la 7-8 ani, iar lumea nu prea are răbdare. Sunt puțini care se bagă într-un asemenea demers. Sunt exemple foarte bune în Bacău,  Vâlcea, Pitești, Argeș, Hunedoara.  Ce simt eu, dar s-ar putea să mă înșel, ceea ce ar fi nemaipomenit, este că nu e creată acea masă critică suficientă care să provoace  o schimbare mai rapidă, mai aplicată”, afirmă Tibi Ștef.

Consilier  personal al ministrului Agriculturii

Altă provocare pentru Tibi Ștef a fost la începutul lunii noiembrie când a acceptat propunerea ministrului Agriculturii Petre Daea de a fi consilierul personal al acestuia pe probleme de zonă montană.

„Sunt onorat de faptul că domnul ministru mi-a propus acest lucru. Am acceptat această postură tocmai pentru că îl văd cum lucrează, cum se implică. La 6 dimineața e în minister, îl prinde miezul nopții acolo.De când mă ocup eu de zona montană, din 1990 și până în prezent, chiar și înainte de 1989, este singurul ministru care a înțeles și care dorește să facă ceva pentru zona montană, dovadă fiind cele șapte inițiative legislative depuse la Parlament”, declară directorul Agrom-Ro.

Delimitarea zonei montane

Așa se face că în Parlament au început să apară o serie de proiecte legislative care au ca obiect de activitate zona montană.

„În luna noiembrie s-au depus inițiative legislative în Parlamentul României privind legislația în favoarea muntelui.Unul din demersurile importante care le-am făcut a fost să conștientizăm autoritățile publice naționale și județene că trebuie lucrat la delimitarea zonei montane. Noi din păcate am luat această delimitare după capul nostru, interpretând regulamentul 1868 în felul nostru, în sensul că am stabilit zona montană în localitățile situate la peste 600 de metri altitudine, sau cele care se află între 400 și 600 de metri cu pantă mai mare de 15 %. Asta s-a făcut la nivel de UAT-uri și nu am avut o delimitare la nivel de sat sau de fermă, lucru care era posibil. Nu eram noi pregătiți la vremea respectivă, și ar fi fost posibil dacă se începeau de atunci demersurile.În noua lege a muntelui care a fost depusă la Parlament, la capitolul 2 e prevăzută această delimitare care va face obiectul unui ordin al Ministrului Agriculturii care va reglementa acest aspect”, afirmă directorul Agrom-Ro.

Finanțare de 1 miliard de euro

Alte inițiative prevăd printre altele organizarea Agenția Națională a Zonei Montane, înființarea de centre de colectare lână și piei în zona montană, centre de sacrificare animale, centre de colectarea laptelui și a fructelor de pădure precum și finanțarea unui numă de 135 de stâne.

„Toate aceste programe prevăd o alocare financiară din fonduri europene și din fonduri bugetare, prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare pentru investiții de 1 miliard de euro, pe o perioadă de 10 ani”, a menționat Tibi Ștef.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Valentin Iacob revine la conducerea primăriei Hodac

La nivelul comunei Hodac, din cei 4033 de alegători înscriși pe liste,  s-au prezentat la …