FOTO: Pelerinaj la Hramul Mănăstirii „Sfântul Nicolae” din Lăpuşna

17 august 2018

Aproximativ 200 de pelerini au participat joi, 16 august, la Hramul Mănăstirii „Sfântul Nicolae” din Lăpuşna, lăcaş de cult aflat în comuna Ibăneşti, la circa 200 de metri de Castelul Regal de Vânătoare din Lăpuşna, într-un mirific decor asigurat de Munţii Gurghiului.

Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, invitat special

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoţi în fruntea căruia s-a aflat Arhiepiscopul Ortodox al Alba Iuliei, Înaltpreafinţitul Părinte Irineu, care a reliefat, cu mult har narativ, portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu, unul din cei doi patroni spirituali ai Mănăstirii „Sfântul Nicolae”, alături de Sfântul Nicolae.

„Biserica noastră înveşmântată în haină praznicală, cu imne şi cântări duhovnioceşti face prăznuirea de peste an a Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Constantin Voievod şi fii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi sfetnicul Ianache. Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, fiind după mamă din neamul Cantacuzinilor şi după tată din neamul Basarabilor. El a ajuns domn în anul 1688, fiind foarte diplomat cu turcii, vrăjmaşi necruţători şi de temut, dar în ascuns ţinând legătură strânsă şi sinceră cu oştile creştine, în speranţa eliberării de sub jugul otoman. El ştia bine că pentru reuşită trebuie să acţionezi prin mijloace religioase şi culturale. De aceea, pe plan religios el a construit biserici şi mănăstiri, a adăpostit la noi ierarhi şi patriarhi pribegi, aflaţi în bejenie, din orient, şi a sprijinit bisericile surori asuprite de otomani. De la Athos şi până la Ierusalim şi Alexandria Egiptului. Pe plan cultural, a deschis şcoli, a tipărit cărţi şi s-a străduit să înflorească arhitectura, sculptura, argintăria, iconografia şi broderiile, inaugurând un stil numit Brâncovenesc, care a dăinuit încă o jumătate de secol după moartea lui”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul.

Constantin Brâncoveanu, jertfă pentru Ortodoxie

Totodată, Arhiepiscopul Ortodox al Alba Iuliei a rememorat dramaticele clipe ale execuţiei lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, afirmând că fostul domnitor român şi-a jertfit viaţa pentru Ortodoxie şi pentru Biserica Neamului.

„Fiind fidel neamului său şi credinţei ortodoxe, Constantin Brâncoveanu nu şi-a permis să facă niciun compromis. A fost prins, legat, dus la Instanbul, şi decapitat, împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache, în ziua Adormirii Maicii Domnului, această ucidere mişelească impresionând pe toţi diplomaţii Europei, care se aflau acolo, în acest oraş vestit al Imperiului Otoman. El a ales să îşi pecetluiască mărturisirea şi credinţa cu sângele roşu, al vieţii sale, de aceea se desfătează de-a pururi în slava Împărăţiei, rămânând pentru noi un model veritabil de iubire de neam şi de credinţă ortodoxă. Sfântul Constantin Brâncoveanu a murit pentru Ortodoxie, care înseamnă Biserica Neamului, „mireasa lui Hristos” sau „mama spirituală a Neamului Românesc” cum o numea inspirat marele poet naţional Mihai Eminescu. El a murit pentru Ortodoxie, care înseamnă credinţa în care noi ne-am născut şi pe care noi, românii, o trăim, de două milenii. Această credinţă o avem de la început, de când ne-am născut ca popor prin simbioza dintre daci şi romani, de aceea a-l dezbrăca pe român de credinţa ortodoxă e ca şi cum i-ai smulge sistemul osos din organismul biologic. Structura noastră sufletească este alcătuită din Ortodoxie, tot atât cât este alcătuită din sângele originii noastre, de aceea marii voievozi au iubit şi au apărat Ortodoxia. Despre Constantin Brâncoveanu cred că numai îngerii ar putea vorbi pe măsura demnităţii şi măreţiei sale unice. Când copii erau timoraţi văzând securea pregătită, i-a încurajat şi a spus aceste memorabile cuvinte: dacă este cu putinţă mai bine este să mori de o mie de ori decât să îţi renegi, să îţi lepezi legea strămoşească sau credinţa străbună. Aşadar, Ortodoxia am putea spune este aceea care ne-a făurit neamul şi ne-a consolidat ţara”, a afirmat Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul.

Mulţumiri Claudiei Pescar

La finalul cuvântării sale, Arhiepiscopul Ortodox al Alba Iuliei l-a felicitat pe stareţul Mănăstirii „Sfântul Nicolae” din Lăpuşna, protosinghel Arsenie, şi i-a binecuvântat pe toţi pelerinii prezenţi la Sfânta Liturghie.

„Îl felicit pe părintele stareţ Arsenie cu prilejul sărbătorii hramului şi totodată îl felicit pentru modul în care îngrijeşte această oază duhovniceacă din care iradiază până în depărtări mireasma rugăciunilor curate, puterea exemplului bun şi lumina mesajului evanghelic. Vă mulţumesc tuturor pentru participarea numeroasă la această sărbătoare românească şi creştinească şi îl rog pe bunul Dumnezeu să vă binecuvinteze pe toţi şi să vă răsplătească osteneala pelerinajului”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul, care apoi a adus mulţumiri speciale doamnei Claudia Pescar, proprietara Castelului de Vânătoare de la Lăpuşna, pentru sprijinul constat acordat Mănăstirii „Sfântul Nicolae” din Lăpuşna.

Binecuvântare pentru credincioşi

Pelerinii au primit apoi mulţumiri şi din partea stareţului Mănăstirii „Sfântul Nicolae” din Lăpuşna, protosinghel Arsenie.

„Sfinţii Brâncoveni, ei ne-au adunat aici ca să îi cinstim şi să nădăjduim în rugăciunile lor pe mai departe pentru că acum mai bine de 300 de ani sămânţa lor a fost aruncată în pământul acestei ţări şi această sămânţă puţin câte puţin rodeşte. Se cuvine să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru frumoasa zi, pentru vremea plăcută pe care ne-a dăruit-o, El care ne ocroteşte cu darurile sale permanent. Ne-am bucurat şi pentru că în mijlocul nostru se află Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop. Multă binecuvântare am primit prin mijlocirea Înaltpreasfinţiei sale, prin slujirea pe care a făcut-o, prin cuvântul de învăţătură bun, puternic şi aducător de har. Ne-am bucurat şi pentru numărul destul de mare de credincioşi care astăzi au poposit în această curte. Fie ca bunul Dumnezeu să răsplătească fiecăruia osteneala pe care a făcut-o venind aici şi rugăciunii pe care a lansat-o către ceruri. Vă mulţumesc, Înaltpreasfinţite Părinte, pentru dragostea cu care poposiţi în mijlcul nostru. E o mănăstire mică în comparaţie cu alte mănăstiri şi iată că nu o treceţi cu vederea. Le mulţumesc părinţilor pentru împreuna slujire, le mulţumesc teologilor pentru osteneala pe care au făcut-o cântând şi încântându-ne, le mulţumesc tuturor celor care ne-au ajutat la organizarea hramului, domnului primar, doamnei Claudia Pescar şi multor altora pe care nu îi amintesc acum – ei mă înţeleg de ce nu pot să o fac”, au fost cuvintele protosinghelului Arsenie.

Destinaţie pentru pelerini

Printre pelerinii veniţi la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Lăpuşna s-a aflat şi Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibăneşti, recunoscut de asemenea pentru sprijinul pe care îl acordă lăcaşurilor de cult din localitatea pe care o gospodăreşte.

„Mă bucur că au venit atât de mulţi oameni astăzi la Lăpuşna, de fapt pe valea noastră, bucuria fiind cu atât mai mare cu cât ne-a onorat cu prezenţa şi Arhiepiscopul Ortodox al Alba Iuliei. A fost un moment deosebit de frumos”, a declarat Dan Vasile Dumitru.

„Mănăstirea Lăpuşna e un loc de pelerinaj, inclusiv pentru vizitatori din alte judeţe, un loc unde oamenii vin să se reculeagă, un loc unde vin mulţi credincioşi duminica şi cu ocazia sărbătorilor ca cea de astăzi”, a completat edilul-şef al comunei Ibăneşti.

Biserică de lemn veche de 239 de ani

Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Lăpuşna a fost înfiinţată în anul 1997, în apropiere de Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, lăcaş de cult declarat monument istoric, care datează din anul 1779.

Construită în satul Comori, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” a fost strămutată, în anul 1939, din dorinţa regelui Carol al II-lea, în vecinătatea castelului de vânătoare din Lăpuşna, care aparţinea familiei regale.