Home / Cultură / Lecție de istorie la Reghin, cu ÎPS Ioan Selejan
ÎPS Ioan Selejan

Lecție de istorie la Reghin, cu ÎPS Ioan Selejan

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, a fost vineri seara prezent în mijlocul reghinenilor,  care au avut parte de o inedită lecție de istorie, presărată  cu numeroase pilde de către înaltul oaspete. Simplitatea acestuia și-a făcut repede simțită prezența, în special celor care nu au mai prins un loc pe scaun, sala fiind umplută la refuz de reghineni.

„Pentru cei care sunt pe hol care nu au loc pe scaun și stau în picioare, le ofer un scaun de mitropolit pentru câteva minunte”, a spus ÎPS Ioan Selejan.

Începuturile arhitecturilor politico-militare



Subiectul abordat de părintele Ioan Selejan a fost legat de contextul social politic și militar mondial care a dus la izbucnirea Primului Război Mondial precum și la marele act istoric de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

„În general, noi românii, ne-am peticit istoria, am vorbit despre un eveniment foarte mult dar nu l-am legat de contextul internațional, fapt pentru care am fost acuzați, în special după 1989, că ne-am construit și ne-am scris o istorie triumfalistă, lăudându-ne numai pe noi fără să ținem cont de contextul internațional în care trăim. După cum vedeți și astăzi, suntem într-o arhitectură politico-militară bine stabilită. De aceea,  este important să vedem cum au început arhitecturile politico-militare în urmă cu mai bine de 100 de ani”, a spus ÎPS Ioan Selejan.

Lecție de istorie predată celor prezenți a început cu anul 1866 când Germania învingea Austria, urmată de consfințirea dualismului austro-ungar  și apariția  celor două alianțe, Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria și Italia) la care aderă și România în anul 1883, și Tripla Înțelegere, Antanta, alianță formată din  Anglia, Franța și Rusia.

Focul care a aprins o lume întreagă

Incursiunea în paginile istorie a ajuns la Sarajevo, mai exact în ziua de 28 iunie 1914,  când prințul moștenitor al Austro Ungariei  este asasinat.

„Atunci s-a aprins focul întregii lumi, foc care nu s-a stins nici astăzi. Acel cartuș care la împușcat pe prințul moștenitor al tronului Imperiului Austro-Ungar a aprins o lume întreagă, care după cum se vede nu este stins nici în ziua de azi”, a spus ÎPS Ioan Selejan.

Subtilitatea diplomatică

Lecția de istorie a continuat cu 28 iulie 1914, izbucnirea Primului Război Mondial, aprobarea în cadrul Consiliului de Coroană a neutralității României la 3 august 1914 și intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei consfințită la 14 august 1916.

„La data de 14 august 1916 este transmisă declarația de război a României împotriva Austro-Ungariei. Să vedeți cât de subtil diplomatic a fost alcătuită această declarație de război. În această declarație nu se specifică faptul că noi intrăm în război cu Austro-Ungaria pentru că vrem să luăm Ardealul sau alte teritorii răpite, ci doar : „întrucât Monarhia Austro-Ungară nu a manifestat bune intenții față de românii din monarhie, pentru acest fapt declarăm război”. Nu s-a spus că dorim să cucerim, ci pentru felul cum au fost tratați românii din Imperiul Austro-Ungar”, a spus Mitropolitul Banatului.

Înaltul oaspete și-a continuat periplul istoric cu ocuparea țării și refugiul Casei Regale la Iași, apoi ajutorul venit din partea Franței în iarna anului 1917 și reorganizarea Armatei Române, care dus la ofensiva de la Mărăști-Mărășești-Oituz. A urmat lovitura bolșevică din Rusia în octombrie 1917, semnarea armistițiului dintre Rusia și  Germania, intrarea Statelor Unite în Primul Război Mondial la 7 decembrie 1917 și finalul Primului Război Mondial  prin încheierea armistițiului din 11 noiembrie 1918.

Sprijinul de peste ocean în realizarea Marii Uniri

Un capitol aparte în lecția predată de ÎPS Ioan celor prezenți a fost legat de sprijinul american în înfăptuirea Marii Uniri, în special a președintelui Woodrow Wilson.

„În anul 1917, , văzând marea conflagrație deja pornită , pierderile imense cauzate de război, Statele Unite propune părților beligerante să se încheie o pace fără victorie, fără învinși și fără învingători. Nu au vrut puterile centrale europene pentru că le era încă sete de sânge, nu se săturaseră încă de sânge. A venit apoi un alt semnal, tot din partea Statelor Unite, în data de 8 ianuarie 1918 când  președintele Woodrow Wilson ține un discurs cu 14 puncte în Congresul american. Substanța acestuia îl reprezintă mesajul cu privire la dreptul de  autodeterminare al popoarelor.  Acesta a avut un răsunet extraordinar în spațiul nostru european. În data de 15 septembrie 1918,  s-au adunat la New York un număr de 4.000 de oameni, de diferite etnii din Imperiul Austro-Ungar, printre care și români,  care au făcut o petiție către președintele Americii. Președintele Wilson a declarat după aceasta: s-a terminat cu Imperiul Austro-Ungar, fâcându-și cruce, chiar dacă nu era nici ortodox nici  catolic. Woodrow Wilson a fost profesor de drept și rector al  Universității Princeton   înainte de a deveni președintele SUA. De unde credeți că s-a inspirat el în acel discurs în care vorbea despre dreptul la autodeterminare al popoarelor ? Din Sfânta Scriptură. El era metodist, tatăl său era pastor metodist, deci acest președinte al Americii s-a născut într-o casă cu Biblie. De aceea,  vă îndemn să aveți fiecare o Biblie în casă și să vă creșteți pruncii citind și adăptându-se din Sfânta Scriptură. De aici, în urma acestui discurs al președintelui american, s-a rearanjat arhitectura Europei până astăzi. Așa se face că în 1919, el a Premiul Nobel pentru Pace. Ne-au ajutat foarte mulți, dar semnalul a venit din Statele Unite, de peste ocean. Dacă SUA nu ar fi avut acest președinte cu această poziție foarte clară a dreptului la autodeterminare a popoarelor, nu știu pe unde am fi și ce limbă am vorbi noi astăzi.”, a menționat ÎPS Ioan Selejan.

Banatul, ultima provincie alipită României Mari

Alt „ajutor” în consfințirea Marii Uniri a venit din partea Ungariei, aspect subliniat de ÎPS Ioan Selejan, care a dus în vara lui 1919 la alipirea Banatului la România Mamă.

„Pe 31 octombrie 1918 , ungurii și-au împușcat primul ministru, Tisza István. Până în momentul acela, era dualismul austro-ungar. Pe 1 noiembrie, ce credeți că a făcut Ungaria ? S-a declarat Republică Populară, și din data de 2 noiembrie 1918 s-au rupt absolut toate relațiile între ei și austrieci. Austria a rămas singură, Ungaria de asemenea, a rămas singură. Nu mai aveam vecini o putere atât de mare cum era Imperiul Austro Ungar.  La Marea Adunare de la 1 Decembrie de la Alba Iulia au fost prezenți și cei de prin părțile Banatului. Ultima provincie care s-a alipit efectiv României a fost o parte din Banat. Așa că noi, cei care acum trăim în Banat,  ne vom bucura de 1 Decembrie , însă bucuria noastră va fi deplină abia în anul 2019, la data de 3 august, când trupele române reușesc să alipească și cele două treimi, pentru că o treime se află în partea sârbească. De ce doar la 3 august 1919 ? Tot datorită Ungariei, peste care venise bolșevismul. Au intrat ai noștri cu trupele în Budapesta  și în 3 august 1919, românii noștri erau în Budapesta iar trupele române din Banat au intrat în Timișoara, și așa ne făcurăm o țară așa cum ne-a rânduit-o Dumnezeu.”, și-a încheiat lecția de istorie Înaltpreasfinţia Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

„Din vorbă-n vorbă“, cu actrița Georgiana Ghergu

Deşi perioada de izolare s-a încheiat, actorii Companiei „Liviu Rebreanu“ aşteaptă în continuare momentul în …