INTERVIU. Olimpici mureșeni: Chris Kacso, olimpicul la matematică pasionat de desen: „Sprijinul familiei este hotărâtor”

Chris-Sandor Kacso este elev în clasa a IX-a A, profil matematică-informatică, bilingv engleză, la Colegiul Național „Alexandru Papiu-Ilarian”. Este pentru a 3-a oară consecutiv când ne reprezintă județul la Olimpiada Națională de Matematică.

Pe lângă olimpiade, începând din clasa a VI-a a participat la numeroase concursuri locale și interjudețene, majoritatea soldându-se cu locul întâi, obținând câteodată locul 2 sau mențiune. Printre competițiile naționale la care a participat se numără Concursul Interjudețean de Matematică Alexandru Papiu, Moisil, Gheorghe Lazăr, Panaitopol din București, David Geller, dar și locale – Simon Petru, Numerus, Otilia Stan.

Reporter: De când ai devenit pasionat de matematică și de ce?

Chris Kacso: În clasele primare nu am participat la niciun concurs, nu știam nimic de olimpiadă, de Gazeta Matematică, de alte probleme diferite de nivelul de clasă… Nimic! În clasa a V-a am început să simt gustul matematicii superioare nivelului de clasă, prin participarea la concursuri locale și la Olimpiada Națională de Matematică, faza locală și județeană. A fost un an în care succesul m-a ocolit, dar a fost anul în care am hotărât că vreau să învăț matematică la un nivel înalt, fiind intrigat de aflarea soluțiilor la probleme care păreau inaccesibile. De atunci, sunt tot în creștere.

Matematica și pictura, o combinație interesantă

Rep.: Care sunt alte materii care te interesează la fel de mult?

C.K.: Nu există o materie care să mă intereseze la fel de mult. De matematică sunt pur și simplu fascinat! Lucrez și câte 10 ore pe zi fără să mă simt obosit. La școală, sunt materii care îmi plac mai mult decat altele, precum chimia, fizica, limba engleză și informatica. Nu pot neglija nici restul materiilor, fiecare venind cu noutăți, cu lucruri fascinante, toate la un loc formând acea cultură generală de care avem nevoie cu toții. Și cred că mă descurc, având în vedere, fără lipsă de modestie, că am reușit să termin și primul semestru al casei a IX-a cu media generală 10.

Rep.: Cum îți petreci timpul liber? Ai anumite hobby-uri?

C.K.: Timpul liber este o noțiune ce începe să îmi fie din ce în ce mai straină… Puținul timp liber pe care îl am, îl dedic cititului, vizionării de filme și seriale, mă joc și discut foarte mult cu părinții. Am și un mic hobby, îmi place să desenz.

Rep.: Știu că gândul facultății este cam departe, dar momentan ce planuri de viitor ai? La ce te gândești?

C.K.: Este și nu este departe gândul facultății, ținând cont de rapiditatea cu care zboară timpul. Îmi este foarte clar că studiile universitare îmi doresc să le parcurg în străinătate, studii ce se vor axa pe matematică, dar nu știu încă profilul pe care vreau să-l urmez.

Sprijinul familiei este esențial

Rep.: De ce crezi că unii elevi reușesc să obțină performanțe și alții nu? Este vorba de talent sau și de altceva?

C.K.: În primă instanță, sprijinul familiei este hotărâtor. După aceea, este un cumul de factori: ambiția, timpul dedicat, talentul și, nu în ultimul rând, mentorul tău, acea persoană care te ajută să vezi mai departe de cărți, de culegeri, de enunț… Iar eu, din acest punct de vedere, sunt mai mult decât norocos pentru că l-am găsit. El mi-a arătat cum să privesc matematica dintr-o perspectivă nouă, mult mai interesantă și dinamică, astfel că, la fiecare răspuns pe care mi-l oferea, eu puneam alte 10 întrebări.

Rep.: Cum te organizezi să îți împaci viața de olimpic cu cea socială?

C.K.: Din fericire, nu simt nevoia de a avea un cerc foarte larg de cunoștințe. Am întâlnit câteva persoane pe care mă simt confortabil să le numesc prieteni. Cu câțiva dintre ei împărtășesc aceeași pasiune, iar pe ceilalți îi apreciez pentru excelarea în alte domenii. Datorită inteligenței acestora, a discuțiilor pe care le purtăm, pentru mine viața socială intră în compoziția vieții de olimpic.

Elena Polearuș