„Comunitățile” PLUS, prezentate la Târgu Mureș

Dacian Cioloș, președintele Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), alături de invitații Oana Bogdan, Irina Alexe, Anca Majaru, George Cățean, Andrei Mîță și Edith Vereș, membri ai PLUS cu diverse funcții și responsabilități în partid, au fost gazdele unei sesiuni de dezbatere publică care a avut loc la centrul Mellodia Events, situată în Complexul de Agrement și Sport „Mureșul” din Târgu-Mureș. Evenimentul a avut loc în data de 25 martie 2019, între orele 16-17.30, fiind organizat de filiala județeană Mureș a partidului (PLUS) înființat în 15 decembrie 2018.

La dezbatere, publicul a avut ocazia să intre în dialog cu membrii și președintele partidului, subiectele fiind variate, în funcție de întrebările, nemulțumirile, dorințele pe care le aveau mureșenii. Mai mult, fiind un partid nou înființat, Dacian Cioloș și membrii de față au prezentat, pe scurt, platforma PLUS și bazele după care partidul se va ghida. Inovativ, s-ar putea spune, este modul de organizare centrală și în teritoriu a comunităților și filialelor.

Tânărul partid (din mai multe puncte de vedere), își dorește să aducă în viața politică românească oameni noi și tineri; după cum a afirmat președintele partidului în cadrul evenimentului, oameni „specialiști în diferite domenii care pot, prin onestitate și bun simț, să aducă schimbarea pe care ne-o dorim cu toții. Să însănătoșească politica românească printr-o guvernare transparentă, responsabilă, competentă. Dar, acest lucru se poate realiza doar prin implicare”.

O nouă abordare?

Conform celor discutate, multă lume se vede nemulțumită nu doar de clasa politică de la ora actuală, ci și de modul în care aceasta „activează” pe teritoriul țării. Dacian Cioloș vede în PLUS o șansă de a încerca o abordare nouă, mai apropiată de oamenii pe care partidul îi reprezintă.

„Obiectivul nostru e să construim un partid care să lucreze pentru oameni pentru toți cetățenii români și nu doar pentru membri de partid. Vrem să ne organizăm în așa fel încât să fim reprezentativi la nivel național, să putem acoperi întreg teritoriul țării, să fim deschiși la toate categoriile sociale și socio-profesionale. Nu vrem să rămânem grupați doar în jurul susținătorilor de partid. Pentru a putea reprezenta întreaga Românie e important să fim noi ca și partid reprezentați în întreaga țară”, a transmis Dacian Cioloș.

PLUS, o organizare diferită

Ce deosebește PLUS de alte partide este modul în care se dorește organizarea acestuia, pe comunități, nu doar pe filiale, dorindu-se implicarea cetățenilor și membrilor în luarea deciziilor.

„Un element de noutate este existența coordonatorilor regionali care vor face legătura între nivelul național și nivelul local, care vor fi propuși de către toți membrii de partid din regiune prin vot direct. Apoi vor fi votați și la convenția națională. Ideea este de a organiza partidul la bază prin comunități locale, nu filiale locale. Comunități, în așa fel încât să avem o cât mai bună reprezentativitate și reprezentare teritorială locală. Astfel orașele mari vor avea mai multe comunități locale, pe cartiere, pe când mediul rural va grupa 2-3 comune într-o astfel de comunitate locală. Astfel vom avea structurate comunități omogene din punct de vedere al reprezentării populației și în același timp asta o să ne permită nu doar o mai bună reprezentare a oamenilor, dar și o mai bună reprezentare democratică în interiorul partidului. Filialele județene vor fi constituite din aceste câteva zeci de comunități locale pe care vrem să le organizăm pe întreg teritoriul județului care să reprezinte atât mediul urban cât și mediul rural. Fiecare localitate va avea un coordonator care va coordona activitatea filialei județene”, a descris Dacian Cioloș.

După spusele reprezentanților, organizarea ar permite liderilor comunității să fie foarte bine conectați la problemele comunităților în care ei trăiesc, iar mesajele trimise către centru, precum și cenrințele, să fie adaptate la specificul comunității. Altfel spus, comunitățile vor avea o reprezentare mai putrnică dacă partidul va ajunge la guvernare.

Un partid „hi-tech”

Trebuie să menționăm că împărțirea pe comunități nu afectează granițele geografice ale localităților și nu își propune separarea comunităților etnice, chiar din contră, împărțirea având un caracter pur teoretic. Andrei Mîță, IT-ist și membru al PLUS, se ocupă de marcarea grafică și geografică a comunităților pe harta digitală. Pentru a crea o comunitate va fi nevoie de 5 membri care să activeze fie în localitatea de domiciliu, fie în localitatea unde sunt stabiliți provizoriu, în cazul studenților, de exemplu. Platforma on-line unde vor putea fi vizualizate comunitățile, precum și alte detalii referitoare la membri este încă în lucru.

„Localitățile vor fi împărțite pe comunități, cum este un oraș împărțit un oraș în cartiere. Vrem să împărțim localitățile conform informațiilor pe care ni le furnizați dumneavoastră, în așa fel încât aceste comunități să fie naturale, formate din oameni care au aceleași probleme, dar și aceleași resurse, care vor să lucreze împreună pentru scopuri comune. O comunitate, strict tehnic, vrem să reprezinte 8500 de oameni. Țintim ca fiecare comunitate să fie între 6000 și 12.000 de oameni, dar mai mult în apropiere de 8500 de oameni. Pe baza populației, spre exemplu, Târgu Mureșul, ar trebui să aibă undeva până la 18 comunități. Zonele vor fi mai mari sau mai mici, în funcție de densitatea populației”, a explicat Andrei Mîță.

Când vine vorba de comune cu un număr mic de locuitori, atunci se va lua în considerare alipirea a două sau trei comune pentru a forma o comunitate, dar având în vedere anumite criterii pentru ca unirea să nu devină un impediment, toate acestea, spune Andrei Mîță, au scopul de a reprezenta în mod egal populația, atât la nivelul țării cât și în partid.

„Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au generat deja niște relații între comune și mai trec și dintr-un județ în altul. Nu se limitează la un județ. Ne uităm la aceste GAL-uri și le selectăm și după geografie, ne uităm să nu avem vreun munte sau râu între comune care să împiedice accesul și ne uităm să aibă și un drum de legătură. Apoi, cu propunerea, venim către dumneavoastră să ne ajutați să ne spuneți dacă va funcționa legătura dintre comune în comunitate. Avem nevoie de informații de la fața locului”, a încheiat IT-istul.

Alex PĂTRAȘCU