Home / Editorial / Cu capul înainte, cu mintea limpede și inima deschisă, zi de zi

Cu capul înainte, cu mintea limpede și inima deschisă, zi de zi

Distribuie

Nu știu ce anume m-a atras prima dată la această lume. Am început tiptil, cu revista școlii, iar pe perioada liceului plecam lunar de la chioșcul de ziare cu brațele pline de reviste, lăsându-mi acolo toate economiile.

Pe atunci nu ne adunam toată informația de pe internet, iar cuvintele înșirate pe hârtia colorată și fotografiile care le însoțeau aveau o altă însemnătate, o atracție hipnotizantă, o statornicie constantă în viața mea. Mi se părea un ideal să transmit la rândul meu informație care să hipnotizeze pensionarul care hrănește domol porumbeii în parc pe o bancă sau elevul întins pe canapeaua din sufragerie.

Am ajuns să fac asta, într-un final, după multe alte căi pe care le-am ales pe parcursul vieții, mai întâi ca voluntară la Out in Mureș, după care mi s-a oferit șansa la Zi de Zi.

Prima mea misiune ca boboc la Zi de Zi a fost să fotografiez mărțișoarele din târgul din Piața Trandafirilor. Era 28 februarie, și eram atât de preocupată să imortalizez frumusețea micilor vestitori ai primăverii că am uitat de oameni. Ajunsă la redacție, redactorul-șef, Alex, mi-a stricat reveria. „O poză cu oamenii de acolo nu ai făcut?”. Prima zi. Prima lecție. În orice clipă, lucrând în presă, omul cu năzuințele, cu visurile, cu idealurile sale, cu prezența sa, este elementul central, focusul oricărui reporter.

Parte din primul meu fotoreportaj la Zi de Zi

Un cotidian nu e o revistă lunară sau săptămânală. Un cotidian nu îți oferă șansa să pui în balanță prea mult ceea ce scrii.

Un cotidian te învață să scrii, să corectezi, să publici. Repede. Punct și de la capăt. De zece ori pe zi.

Un cotidian te învață să comunici, să asculți povești, să te bagi sub piele, să ceri informația necesară, să scoți tot ce e mai bun dintr-un om, și să o faci repede.

Un cotidian te învață cum e viața de fapt, fără o a doua șansă. Cu capul înainte, cu mintea limpede și inima deschisă. Fără pauze. O erată nu șterge cerneala din numărul precedent.

Însă am ajuns în această lume când presa scrisă a fost detronată de era internetului. Am ajuns când metoda clasică de rumegare cu tâlc a conținutului scris de un reporter a fost înlocuită cu meme-uri și texte de 160 de caractere pe Twitter. Publicațiile se închid una după alta. Hârtia dispare. Materialele lungi cu iz de scriitură dispar. Toți migrăm on-line.

Vă mulțumesc că sunteți alături de noi în aceste vremuri grele pentru presă. Fără cititori, cuvintele pe care le citiți nu ar vedea lumina dimineții. Vă mulțumesc pentru susținere și mai ales, pentru că din oceanul de informație disponibilă, ne alegeți pe noi. Zi de zi.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dialog despre relația între știința medicală și credință la Târgu Mureș

Distribuie Asociația Generații Iubite și Ocrotite (GIO), Biblioteca Județeană Mureș și Parohia Sfânta Ana organizează …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.