INTERVIU cu Carmen Colceriu, multiplă olimpică la Limba română: „Mi-am dorit să demonstrez că arta și științele exacte pot coexista”

8 august 2019

Carmen Colceriu, elevă a Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian”, cu specializarea „Matematică-Informatică”, a făcut parte anul acesta din lotul național al Olimpiadei de Limba și Literatura Română. O fată de o inteligență desăvârșită, este la a 8-a participare într-o olimpiadă națională, având totodată şi participări la alte concursuri și competiții. Pe deasupra, este pasionată de dans, voluntariat, și chiar și jonglerie cu foc!

Reporter: Câtă muncă se află în spatele succesului tău?

Carmen Colceriu: Pregătirea mea în domeniul literaturii a început propriu-zis din clasa a V-a,când m-am calificat pentru prima dată la olimpiada națională. De atunci, cu fiecare an încerc să mă perfecționez și aduc ceva nou atât la nivel de informație, cât și prin exercițiu. Conștient, pregătirea începe înainte cu una – două luni de etapa județeana, sau înainte cu câteva săptămâni de un concurs. Zi de zi însă, îmi place să abordez orice subiect într-un mod critic, citesc constant ceea ce mă pasionează și îmi organizez atent sursele care mă inspiră. De când am început, am scris zeci-sute de compuneri/eseuri dar abia acum încep să îmi stabilizez stilul. Desigur, în spatele orelor de munca mereu se află profesorul care să te ambiționeze, în cazul meu, doamna profesoară Raluca Marian.

Rep.: Cum balansezi școala cu activitățile extrașcolare?

C.C.: La un profil real – matematică informatică bilingv engleză, a fost – și încă este – o provocare să găsesc echilibrul. Încă din clasa a IX-a, m-am înscris la numeroase acțiuni de voluntariat și am găsit timp mereu pentru a participa la diverse evenimente. A fost mai greu la început, dar, după o perioadă, devii capabil să selectezi, odată ce înțelegi faptul că între școlar și extrașcolar poate exista un raport de egalitate în ceea ce privește actul “învățării”.

Rep.: Cu ce impresii ai rămas după participarea la olimpiadele naţionale?

C.C.: Paradoxal, după participarea la opt olimpiade naționale, am învățat mai mult să pierd, decât ceea ce înseamnă succesul – proces ce presupune timp îndelungat. Printre cei mai buni, avem tendința să ne simțim mereu inferiori. Dar, așa cum ne învață Marin Sorescu, că “Fericirea nu vine niciodată atunci când trebuie”, rezultatele la ultimul concurs național “Cultură și spiritualitate românească” au fost o surpriză. După încercări repetate, am obținut punctajul maxim la proba orală și 9,75 la cea scrisă, locul 4, cifre ce se uită prea repede după atât efort, dar care înglobează amintiri, prietenii și multe călătorii.

Rep.: Ce sugestii ai da copiilor care aspiră să ajungă și ei olimpici?

C.C.: Îi încurajez pe toți cei ce acceptă provocarea, să participe la cât mai multe concursuri și olimpiade, fiindcă recompensa cea mare e conștientizarea propriei evoluții. Să acceptam orice ajutor, iar dacă acesta nu ne este oferit, să îl căutam singuri atât în exterior, cât și în noi înșine. La început, consider că e ideal să încerci abordarea mai multor domenii, iar mai apoi să te focalizezi pe ceea ce te captivează cel mai mult. E important să fii organizat, perseverent și să îți dai voie să experimentezi. Parafrazând, vreau să cred că fericirea vine atunci când nu te aștepți dar e datoria noastră să lăsam ferestrele deschise.

Rep.: Ce vrei să faci în viitor?

C.C.: Întotdeauna mi-am dorit să demonstrez faptul că arta și științele exacte pot coexista și consider că este esențial să le înglobam concomitent în viața noastră. În ceea ce privește viitorul, nu pot să dezvălui un plan exact, dar cu siguranță îmi voi îndrepta eforturile spre a-mi îndeplini visul.

Rep.: Ce hobby-uri ai?

C.C.: Dacă aș alege un loc care să mă definească, cel mai probabil m-aș plasa pe o scenă, dansând. Atunci când îmi epuizez cuvintele, aleg să mă exprim prin mișcări. Am început să dansez de la vârsta de 3 ani: 10 ani balet, după care am ales dansul contemporan la clubul „NavarraDance”, până în prezent. Petrec mult timp în sală, chiar vara aceasta au fost săptămâni în care mergeam câte 5-6 ore în fiecare zi, înainte de câte un spectacol. Cel mai mult mă atrage faptul că dansul îmi provoacă atât corpul, cât și mintea și nu îmi pot imagina vreo întrerupere în acest domeniu în viitor. Totodată, împreună cu câțiva prieteni am înființat asociația „TheFireWolves”, specializată în jonglerie cu foc, dar și teatru și mișcare scenică. În paralel, sunt membru al organizației „FacemVoluntariat” și Interact Târgu-Mureș, unde mă implic în acțiuni de voluntariat.

Rep.: Ce alte reușite mai ai la activ?

C.C.: Pe plan școlar, participarea de cinci ori la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română o consider cea mai importantă reușită. În cadrul acesteia am obținut de două ori premiu special. Totodată, am obținut de două ori locul 4 la Concursul National “Cultură și spiritualitate românească”, m-am calificat la etapa naționala a Olimpiadei de Lingvistica și am obținut numeroase premii la etapele județene ale olimpiadei “Lectura ca abilitate de viață”. Pe plan extrașcolar, fiecare spectacol în care dansez reprezintă pentru mine o reușită, cele mai importante fiind participarea un Festival International din Miskolc, în Ungaria, spectacolul “Farida” și vara aceasta la doua festivaluri de muzică, Vibe și DoubleRise.