Home / Cultură / Situl de la Călugăreni, încă un pas spre patrimoniul UNESCO

Situl de la Călugăreni, încă un pas spre patrimoniul UNESCO

Cu toate că, nu-i așa arheologia, muzeografia și istoria nu prea fac trafic și audiență, am ascultat ieri câțiva pasionați de meseriile lor, oameni care după un deceniu de muncă sunt mai aproape de un obiectiv – cel de includere a sitului de la Călugăreni, ca parte a limesului roman, în patrimoniul mondial al UNESCO.

În spate e așa cum aminteam în prima frază multă muncă.

“Avem norocul ca aceste cercetări de-a lungul anilor de la Călugăreni au reușit să aducă în județul Mureș un colectiv internațional foarte mare. Din 2013 am reușit să implicăm în aceste cercetări pe lângă specialiștii Muzeului Județean Mureș specialiști de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, de la Universitatea din Berlin, de la Universitatea din Köln, de la Universitățile din Budapesta, restauratori de la Universitatea Tehnică din Erfurt, Universitatea Tehnică din Budapesta, avem peste 100 de specialiști care s-au implicat de-a lungul anilor și câteva sute de studenți care ne-au ajutat și care au făcut practica de specialitate la Călugăreni. Putem să spunem că de la nivelul în care la începutul anilor 90 era unul dintre siturile despre care abia știam ceva, am reușit să ajungem la unul dintre cele mai bine cercetate situri romane din Estul Transilvaniei din ultimul deceniu și avem norocul că aceste cercetări au putut continua ani de-a rândul, inclusiv anul trecut am reușit să organizăm cercetările. Avantajul mare este că avem acum argumente suficiente pentru a include situl de la Călugăreni pe lista patrimoniului mondial UNESCO în cadrul inițiativei coordonate și inițiate de Ministerul Culturii de a propune sistemul defensiv roman din toată România, inclusiv zona Dobrogei”, a anunațat Pánczél Szilamér Péter, şef secţie la Secţia Gurghiu şi Centrul de Cercetare al Limesului Roman, într-o conferință de presă care părea să convergă doar spre Festivalul 9R programat în 7 august.

Arheologul a menționat că în prezent Muzeul Județean Mureș deține datele tehnice despre sit – de la cât mare este acesta, până unde se întinde, care sunt elementele componente, iar pe lângă datele cronologice oferite de arheologie, există și date spațiale, prin măsurătorile geo-fizice care au fost făcute.  

Situl este unul mare, cu o zonă centrală de aproximativ 20 de ha și o zonă de protecție de 50 de ha.

Proiecte pentru fonduri

Pentru dezvoltarea sitului, astfel încât parcul arheologic să fie vizitat permanent și să devină o atracție turistică pe Valea Nirajului și a județului Mureș, reprezentanții muzeului pregătesc mai multe proiecte, unele ținute încă la secret.

“Pentru Călugăreni avem planuri mari, în momentul de față lucrăm la proiect. Există perspective ca din Planul Național de Redresare și Reziliență să putem accesa fonduri pentru dezvoltarea parcului arheologic de la Călugăreni. Până acum, finanțările s-au concentrat pe cercetare și avem mai multe surse de finanțare. Partenerii noștri își pot finanța studenții care vin în practică, Muzeul Județean Mureș asigură toată logistica, inventarierea și restaurarea materialului și am avut un mare noroc în ultimii doi ani pentru că, cu sprijinul Consiliului Județean, am reușit să cumpărăm două case țărănești de la sfârșitul secolului XIX-început de secol XX în zona sitului roman pe care ne dorim să le valorificăm ca bază arheologică, centru de cercetare pentru colectivul care lucrează acolo, adică avem un mare avantaj că am ajuns proprietari pe aceste terenuri și în momentul de față acolo se desfășoară cercetarea unei părți din colectiv. Ne-am dori ca aceste proiecte de viitor să se axeze pe unele aspecte, cum ar fi arheologia experimentală, să avem posibilitatea să testăm anumite tehnici, metode pe care le-au folosit romanii în antichitate”, a explicat Pánczél Szilamér Péter.

La Călugăreni sunt amenajate două pavilioane expoziționale și a mai început un proiect drăguț, cel puțin.

“Pe baza măsurătorilor geofizice cunoaștem structura internă a parcului și atunci inspirați de un model din Germania ne-am gândit să marcăm aceste clădiri cu diferite tipuri de plante. De exemplu, de Noaptea Muzeelor am organizat o campanie prin care una dintre barăcile romane să fie transformată în răsaduri de lavandă. Dacă o să reușim să plantăm, de exemplu, trandafiri în zona unde era clădirea de reședință a comandantului sau să marcăm zona grajdurilor, porților, drumurilor etc., atunci vizitatorii o să aibă o idee mai clară despre folosirea spațiului”, a subliniat arheologul.

Alte proiecte care țin digitalizare, de tehnici moderne de prezentare a parcului arheologic ne-au fost promise spre prezentare într-un viitor apropiat.

Ligia VORO

Articol publicat în ediția print a Zi de Zi din 29 iulie 2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

”Plai Străbun”, spectacol extraordinar la Târgu Mureș

Asociația Culturală Grai Ardelean în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia – …