INTERVIU. Levente György, artist internațional, la conducerea Filarmonicii Târgu Mureș

Actorul de operă, cântărețul și artistul internațional școlit pentru performanță în străinătate se întoarce în locul de unde și-a pornit cariera, la Filarmonica de Stat din Târgu Mureș. După o carieră plină de realizări în țări unde muzica clasică reprezintă o industrie de sine stătătoare, Levente György aduce la Târgu Mureș bogăția culturală, managerială, și emoțională pe care a acumulat-o timp de 20 de ani.

Reporter: Vă rog să vă prezentați în câteva fraze. Dorim să vă cunoaștem mai bine.

Levente György: Sunt Levente György și domnul György, nu domnul Levente. Aici e o problemă, la Târgu Mureș, fiindcă numele ungurești se scriu cum se pronunță. În ungurește ar fi György Levente, dar în străinătate mi se spunea Levente György, pentru că numele de familie este György. Sunt Levi, nu Gyuri. Este o mare diferență. Din anii 90 am colaborat prima dată cu Filarmonica din Târgu Mureș, la început am venit să colaborez la contrabas iar după perioada asta am cântat la orgă, la pian și din 1996 am fost solicitat ca solist vocal pentru concertele vocal-simfonice. Aici am început cu domnul Florentin Mihăiescu să cânt prima dată „Requiemul” de Mozart, după care cu domnul dirijor Szalman Lóránt. Cu maestrul Shinya Ozaki din Japonia am făcut „Patimile după Matei” de Johann Sebastian Bach. Din 2001 am primit o bursă la Hochschule der Künste din Berna, Elveția, unde am studiat la început contrabas, după aceea canto. Apoi am terminat studiile la Academia de Muzică din Zürich, Elveția, sub specializarea de dirijor. Cariera de cântăreț de operă am început-o la 28 de ani la Opera din Biel-Solothurn, Elveția. În 2011 am plecat la Opera din Hildesheim Theater für Niedersachsen, Germania, unde am fost solist vocal bas-basbariton, unde am realizat peste 60 de roluri, roluri de titlu, roluri principale, și mai puțin roluri secundare de basbariton.

Dragostea față de familie ne aduce acasă

Rep.: De ce ați ales să vă retrageți în Târgu Mureș după ani de experiență pe atât de multe scene internaționale?

L.G.: După 20 de ani de carieră în străinătate m-am întrebat: ce vreau să fac în continuare? Vreau să rămân în străinătate? La solicitarea părinților care sunt aici în zonă, și a frațior care sunt la Cluj, am decis să vin în țară și să dau din experiența mea de 20 de ani, din peste 1.500 de concerte și spectacole. M-am hotărât să ofer ceea ce știu tineretului, societății, până la urmă alor mei. În străinătate, concurența este imensă, și cum muzica clasică este o industrie, m-am gândit să mă repersonalizez, să mă întorc de unde am început de fapt, cariera, să mai fac ceva pentru Filarmonica de Stat din Târgu Mureș și pentru muzica clasică.

Rep.: Ați spus într-o conferință de presă că doriți să aduceți publicul tânăr în sală. Cum vă propuneți să faceți acest lucru?

L.G.: În proiectul meu pentru concursul de manager am pus foarte multe proiecte prin care vreau să aduc tineretul la muzica clasică. Pentru interactivitate, spre exemplu, doresc să iau legătura cu profesori, cu discipolii elevilor, cu Universitatea de Artă, cu actorii. Înainte să intru în contact personal direct cu tineretul, trebuie să clarific cum voi face asta. Am niște proiecte pe care vreau să le fac în Sala Mică. De pildă, am proiectul cu orga unde eu voi cânta la orgă „Fila e familia mea” unde „fi” este fa diez, la și fa, respectiv mi sunt naturale, în stilul lui Bach care el însuși a făcut o piesă pe tema asta, pe numele lui, unde „Ba” este si bemol, „A” este la, „C” este do și „H” este natural. În stilul acesta voi merge cu elevii să vadă ce se poate face cu această metodă, ca să avem interactivitate. Un alt exemplu ar fi să îi rog pe enoriașii cultelor religioase să facem ore de „religie altfel”, aici în Sala Mică a Palatului Culturii, unde noi să contribuim cu niște piese de cor, cu muzică clasică camerală, cu diferite formații de orchestră, unde cred că și pentru preoți ar fi interesant să țină ora de biblie cu muzica clasică, decât așa sec.

”Muzica clasică este vie”

Rep.: Ceea ce vreți să spuneți este faptul că, practic, duceți mai departe și dezvoltați proiectul bine cunoscut drept „Concert la școală”, care există deja în istoria Filarmonicii?

L.G.: Eu nu am schimbat nimic în proiectele Filarmonicii, doar le-am completat, nu am schimbat nimic nici la orchestră. La fel ca și până acum vor veni dirijori din străinătate, vom avea artiști mari din țară, care vor dirija concertele, și în acest caz ne bucurăm de sprijinul Consiliului Județean care este alături de noi și care ne oferă fondurile necesare pentru a ne susține proiectele. Este o deosebită plăcere să poți cânta aici în Palatul Culturii, care, din punctul meu de vedere, după Ateneul din București, are cea mai frumoasă sală din țară unde se cântă muzica clasică. Te simți ca într-un templu al muzicii clasice, iar de asta suntem foarte mândri că ne lasă Muzeul și Consiliul Județean să ne manifestăm în acest loc. Eu vreau să duc tradiția mai departe.

Rep.: Pe timpul pandemiei vă propuneți să puneți la dispoziție abonamente pentru vizionarea spectacolelor online, sau cum v-ați gândit să gestionați această criză de spectatori și situația în care ne aflăm?

L.G.: Problema capitală a Filarmonicii este că dacă pandemia ne va obliga să revenim pe platforma online, nu vom supraviețui căci noi nu avem personal specializat. Nu avem nici inginer de sunet, nici cameraman, operator care să facă aceste filmulețe. Anul trecut, doar cu ajutorul mass-media și a televiziunii Filarmonica a reușit să fie prezentă în viața culturală din Târgu Mureș. Dar avem în intenție să rezolvăm și această problemă, ca să putem să realizăm și acest lucru. Dar ideea muzicii clasice, a artei, nu este să funcționeze online. Este vorba de energie. Muzica clasică este vie.

A consemnat Mălina MORARU