VIDEO: Expoziții inedite la Noaptea Albă a Galeriilor

Noaptea Albă a Galeriilor s-a desfășurat în zilele de 15, 16 și 17 octombrie în zona centrală a orașului, și în câteva localități din apropiere, timp în care vizitatorii au avut parte de o călătorie vizuală, auditivă, imaginativă, am putea spune chiar o călătorie sinestezică. Cei ce au străbătut traseul generos construit cu dibăcie de organizatorii și gazdele evenimentului din Târgu Mureș, și anume Asociația K’Arte, au experimentat senzații și emoții puternice, pornind de la o expoziție fără imagini, până la experiența unor vernisaje provocatoare, tranșante.

„Această ediție a NAG la Târgu Mureș este o mare reușită chiar dacă a stat sub semnul diverselor incertitudini legate de pandemie. Vizitatorii au fost extrem de responsabili și le mulțumim pentru acest comportament esențial. În altă ordine de idei, în acest an atât de special ne-am propus să construim proiectul în jurul artiștilor locali, în ideea de a-i apropia pe aceștia de comunitate, Noaptea Albă a Galeriilor fiind un eveniment cu o expunere semnificativ mai mare la public față de o expoziție obișnuită. De la artă video la pictură, trecând prin grafică și instalație multimedia interactivă sau artă sonoră, am încercat să oferim publicului o experiență artistică cât mai bogată, în spații creative, la rândul lor cât mai diverse.”, au transmis reprezentanții Asociației K’Arte.

Ecvestră fără imagini

Alexandru Papuc și Cristian Macovei, au propus un proiect inedit ce presupune prezența unei Ecvestre fără imagini, ce s-a manifestat la nivelul perecepției auditive, în zona fostelor grajduri din Cetatea Medievală. „Propunerea noastră este de a crea în mentalul trecătorului-spectator imaginea ecvestră (cal și călăreț) care poate străbate o anumită distanță impusă. Premergător unei imagini, este de multe ori un sunet. Auzindu-l, putem aștepta apariția unui cal, deci sunetul cheamă mental o imagine caracteristică lui”, au transmis artiștii, în scris, vizitatorilor.

Colecția Primăriei

Turul expozițiilor a inclus în portofoliul de experiențe, Colecția Primăriei, expusă în Galeria Cetății. Expoziția prezintă o serie de opere de artă păstrate în depozitul Muzeului Județean, respectiv ultimele achiziții ale patrimoniului muzeal, ce reprezintă colecția în curs de formare a Primăriei Municipiului Târgu Mureș, și câteva lucrări importante cumpărate de colecționari particulari din oraș. De la peisaje armonioase, la portete sau scene de gen, lucrările surprind arta perioadei interbelice din zona Transilvaniei. Armonia și echilibrul, sunt două cuvinte ce definesc în general Frumosul, dar în mod special această expoziție, care va rămâne deschisă pentru a-și primi vizitatorii, și în afara evenimentului NAG.

Other plans are outlined in the dark hallway

Diana Gherendi, artista care a domesticit spațiul în care nu cu mult timp în urmă, se afla o toaletă publică, a invitat iubitorii de artă contemporană să fie martori la una dintre etapele prin care acest spațiu trece în prezent. Folosindu-se de imaginația impresionantă, Diana Gherendi a transformat subsolul neprietenos și rece într-un potențial lăcaș ce poate servi tinerilor artiști ai orașului drept alternativă pentru desfășurarea unor momente artistice, în viitor. „Pentru mine asta este o etapă de lucru, o încercare. Explorez, lucrez cu spațiul ăsta, și nu este foarte simplu. În fiecare zi îmi imaginez că arată altfel. Mi-a venit ideea să folosesc spațiul ăsta gândindu-mă la liceenii de la Liceu de Artă”, a împărtășit Diana Gherendi.

Lucrări în ceramică

Un popas în uimitoarea lume a sculpturii, l-am făcut în Bastionul Blănarilor, la expozția artistei Mana Bucur, artist vizual, și creatoare de frumos din ceea ce, pentru mulți reprezintă doar un material decorativ, ceramica.

„Expoziția asta reprezintă rodul muncii mele. Eu m-am specializat în ceramică, am fost repartizată la Curtea de Argeș la Fabrica de Porțelan care nu mai există. Cu greutăți am venit acasă, și aici am făcut mai mult muncă de designer, la Electro Mureș. După ce s-a desființat și fabrica aceea, m-am pensionat și am reușit să îmi iau două cuptoare, iar acum am început să trăiesc viața de ceramist”, a spicuit Mana Bucur în timp ce își pregătea lucrările pentru a le oferi privirilor vizitatorilor.

Future Perfect#4 și Afi (și a putea)

Curtea de pe srada Bolyai numărul 5, a găzduit proiecția de lucrări video ”A fi (și a putea). Aici s-au înfățișat în mod filmic, putem spune, lucrări performative ce reprezintă arta în mișcare, proiecție de lucrări de artă video, produsă de Asociația K’ARTE, curatoriată de Ungvári-Zrínyi Kata.

Tot pe strada Bolyai numărul 5, dar la etaj, în spațiul Studioului B5, vizitatorii au fost musafirii Fundației ArtEAST, care a oferit publicului spre vizionare expoziția Future Perfect #4, curatoriată de Mona Vătămanu și Florin Tudor. Acest vernisaj s-a configurat pornind de la lucrările și ideile unui grup de artiste și de artiști care folosesc ca metodă de operare o atitudine obiectivă și reflexivă asupra realității, iar cu aceste instrumente, construiesc strategii conceptuale utilizând o varietate de mijloace: film, text, performance, pictură, sunet, țesătură textilă.

Desene ce ne trăiesc viața

Unul dintre vernisajele din camera K’Arte a fost reprezentat de desenele artistei Bartis Noémi, serie intitulată „Cotidian”. Láng Orsolya scrie, cu privire la desenele lui Bartis Noémi, că „ au profunzime iar această profunzime, ca orice adâncime, în general, nu este lipsită de pericole. Seria ne înfățișează funcționarea societății prin intermediul activităților specifice unor pături societale și grupe de vârstă. Desenele lui Bartis Noémi ne trăiesc viața.”

Afișe de cinema

La Cafeneaua 112 a fost expusă colecția de afișe originale de film a lui Cîmpean Daniel. Aceasta cuprinde în primul rând circa 500 de afișe românești importante, iar aceastea cuprind autografe ale unuia sau a mai multor protagoniști.

„Afișul de cinema este un material de prezentare care cuprinde informații de promovare și prezentare ale unui film. Posterele românești de film provoacă o fascinație aparte. Deși nu la fel de strălucitoare ca activitatea graficienilor cehi sau polonezi din aceeași perioadă, posterele românești au fost recunoscute pentru o undă de șarm și talentul deosebit al autorilor”, a afirmat Daniel Cîmpean.

Retrospectiva lui Alexandru Crișan

Alexandru Crișan a propus pentru Noaptea Albă a Galeriilor, expoziția „Retrospectivă”, cu un număr impresionant de lucrări ce provoacă emoții puternice. „Îndiferența” nu este un sentiment ce poate caracteriza experiența trăită în Galeria Art Nouveau, ci mai degrabă o puternică senzație de conștientizare a realității.

„Începând de la Aristotel, cunoaștem cele cinci simțuri externe, cum e în cazul nostru văzul, olfactivul auzul, s.a. La mine e mai complicat pentru că eu consider că în psihologia contemporană nu mai sunt cinci, ci sunt 9 iar unii psihologi pretind că ar fi 20. Unul dintre acestea ar fi sinestezia care combină mai multe simțuri. Această combinație de simțuri duce la o stare, în general, ca și anotimpul. În lucrările mele caut să transmit senzații, înainte de toate. Adică să nu lase pe nimeni indiferent, chiar dacă pot fi șocante”, a exprimat Alexandru Crișan cu privire la lucrările expuse.

Trei zile de îmbogățire senzorială, culturală, de muncă de introspecție asupra sistemului nostru de valori, de analiză asupra deschiderii pe care o manifestăm în fața noilor modalități de exprimare artistică a unei emoții, al unui concept, al unei etape de existență. Arta contemporană ne provoacă în fiecare zi, dacă suntem acolo să vedem.

Mălina MORARU