Podoabe bărbăteşti impresionante la Muzeul Judeţean Mureş

Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş deţine o colecţie impresionantă de podoabe ale portului popular bărbătesc din zona Călimanilor, constând în aproape 400 de prâsnelele, cruci de chimir şi inelele de mire, aceasta fiind cea mai valoroasă şi mai numeroasă colecţie de acest gen din România. Fondatorul colecţiei este nimeni altul decât Aurel Filimon care a început achiziţionarea acestora în anul 1920, el fiind, de altfel, fondatorul primului Muzeu din Târgu Mureş.

Cercetătorul Aurelia Diaconescu a studiat intens colecţia Muzeului de Etnografie din Târgu Mureş, iar din studiul său, ‘Prâsnelele – podoabe ale costumului popular bărbătesc din zona Călimanilor, existente în colecţiile etnografice mureşene’, aflăm extrem de multe detalii despre forma, simbolistica şi importanţa acestor podoabe.

„Aceste podoabe populare româneşti relevă măiestria cu care meşterul popular a îmbinat armonios tehnica şi materialul în scopul realizării unor obiecte frumoase şi reprezentative. Ele sunt realizate din bronz sau alamă, tehnica de realizare a lor fiind turnarea. Deşi simplă în aparenţă, turnarea cerea cunoştinţe deosebite din partea meşterului, pentru a sesiza momentul în care metalul a ajuns la fluiditatea necesară. Pentru finisare se foloseau diverse tehnici şi metode începând cu ciocănirea, cizelarea, gravarea, stanţare, pilire, traforarea pentru obţinerea orificiilor prin care se înşirau pe fâşia de piele”, se arată în studiul menţionat.

Prâsnelele au o formă circulară, un diametru de 3-5 centimetri, se poartă peste chimir (1-2 rânduri de prâsnele), un şir fiind format din 10, 15 sau 20 de bucăţi înşirate pe şireturi din piele. Acestea datează din secolele XVIII – XIX şi sunt foarte bine reprezentate din punct de vedere artistic, fapt ce conduce la concluzia că există multe secole de experienţă a meşterilor populari de pe teritoriul ţării noastre şi în zona amintită.

„E posibil ca prâsnelele să fi avut iniţial o semnificaţie magică de străveche obârşie, legată de cultul soarelui (…) Decorul prâsnelelor are la bază ca motiv ornamental punctul şi cercul care simbolizează regenerarea prin mişcare perpetuă. Liniile curbe sau drepte sunt grupate uneori în unităţi care realizează rozete sau romburi. Se regăseşte imaginea arborelui vieţii ce constituie motivul central în jurul căruia sunt ordonate restul ornamentelor, motiv care a fost şi a rămas un element arhaic al cultului solar (…) Cultul autohton al soarelui şi-a păstrat fondul arhaic consolidat aici înainte de migraţii”, se arată în lucrarea Aureliei Diaconescu.

Chimirul este încă o piesă nelipsită din portul bărbătesc, cu o arie mare de răspândire pe teritoriul României, în zona Călimanilor, are o lăţime de 20-25 centimetri, cu două sau patru catarame, considerate ca intrând în sistemul podoabelor metalice ale costumului bărbătesc. Între podoabele folosite la decorarea costumului bărbătesc din zona munţilor Călimani, pe lângă prâsnele mai sunt incluse şi inelele de mire, de aceeaşi formă şi dimensiune ca şi prâsnelele, crucile pentru decorarea buzunarelor de chimir, băltagul sau ciocanul de alamă precum şi cuţitul cu teacă metalică şi lanţ. (S.V.)