INTERVIU. Conf. Univ. Dr. Frigy Attila: “Morbiditatea cardiovasculară reprezintă încă o problemă în creștere la noi”

24 mai 2023

Conf. Univ. Dr. Frigy Attila coordonează Secția de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș, provocările cele mai mari fiind menținerea și promovarea standardelor de calitate în îngrijirea pacienților. Cu implicare maximă, consum de timp și energie și autodezvoltare continuă reușește să facă față provocărilor. Alte răspunsuri interesante descoperiți în interviul acordat ca laureat al Galei Mureșul Medical-Premiile Zi de Zi.

Reporter: Sunteți de profesie medic cardiolog, ce schimbări ați observat, pe parcursul activității dumneavoastră, în ceea ce privește morbiditatea din cauza bolilor cardiovasculare?

Conf. Univ. Dr. Frigy Attila: Anul acesta voi avea întâlnirea de 30 de ani de la terminarea facultății, astfel, mă pot considera îndreptățit să spun că morbiditatea cardiovasculară reprezintă încă o problemă în creștere la noi. Acest fapt este resimțit atât de specialiști, cardiologi, cât și de întregul sistem sanitar. Hipertensiunea arterială, boala coronariană, valvulopatiile degenerative, insuficiența cardiacă de diverse cauze, fibrilația atrială sunt cele mai frecvente patologii întâmpinate în practica de zi cu zi. Cauzele prevalenței în creștere sunt multiple, iar soluția, pe lângă dezvoltarea medicinii curative, diagnosticul și tratamentul eficient al bolilor deja constituite, ar fi prevenția. Prevenția, care începe cu educația medicală de la vârste fragede, cuprinzând conștientizarea populației și promovarea unui stil de viață sănătos. Sigur, aici nu numai politicile sanitare își au rolul. De exemplu, alimentația sănătoasă sau facilitarea practicării sporturilor de agrement nu este numai sarcina sistemului sanitar. Prevenția cuprinde și controalele periodice la medicul de familie, așa numitul screening și depistarea precoce a diverselor afecțiuni, nu numai cardiovasculare. În acest sens, sprijinul de către sistem al medicinii primare este obligatoriu.

Rep.: Sunteți implicat în programul de screening al sindromului de apnee în somn, cum se derulează acest program și ce ați observat în urma desfășurării acestui program?

F.A.: Ca practician, de mult timp am observat importanța calității somnului în ameliorarea, respectiv agravarea unor boli cardiovasculare, pe lângă aspectul cert privind influențarea calității vieții, în general. O formă a tulburărilor de somn, și anume apneea în somn (episoade de oprire a respirației, de peste 10 secunde, repetitive), este în atenția cardiologilor din cauza efectelor sale multiple asupra sistemului cardiovascular. La pacienții cu apnee în somn obstructivă (forma comună, caracteristică celor cu diverse grade de obezitate și sforăit intens) au loc schimbări hemodinamice și umorale importante în timpul nopții, care conduc la consecințe cardiovasculare nefaste atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În timpul nopții pot apărea creșteri tensionale, aritmii diverse, iar în cazuri grave se poate produce un accident vascular cerebral sau o insuficiență cardiacă acută, chiar și moarte subită cardiacă. Pornind de la aceste considerente am o preocupare în domeniul somnologiei cardiologice, ceea ce implică diagnosticul și inițierea tratamentului apneei în somn obstructive la pacienții cardiaci cu forme severe de apnee. Diagnosticul se poate face atât în ambulatoriu, cât și în spital, printr-o monitorizare nocturnă, iar rezultatele obținute prin tratament sunt bune, atât calitatea vieții a acestor pacienți, cât și patologia cardiovasculară sunt influențate favorabil.

Rep.: Cum a evoluat specialitatea cardiologie de la momentul în care ați început să profesați până astăzi?

F.A.: Cardiologia este una dintre specialitățile medicale de succes, și față de cardiologia clinică clasică, de unde am pornit și în care m-am format, pe parcurs au avut loc progrese deosebite atât pe plan diagnostic și terapeutic. Imagistica cardiologică modernă, ecocardiografia, computer tomografia, rezonanța magnetică nucleară ne pot furniza imagini fidele, tridimensionale ale inimii și vaselor. Aplicarea inteligenței artificale în prelucrarea și interpretarea imaginilor este pasul următor al dezvoltării. Pe de altă parte, cardiologia intervențională, inițial axată pe patologia vaselor coronariane, în prezent este capabilă de o serie de intervenții non-coronariene: închidere de șunturi intracardiace, intervenții valvulare etc. Electrofiziologia cardiacă invazivă, o altă ramură a cardiologiei, de asemenea cu un progres excelent, poate asigura vindecarea mai multor aritmii prin ablație, iar dispozitivele implantabile cardiace (stimulatoarele cardiace) pot crește supraviețuirea bolnavilor cu insuficiență cardiacă, respectiv a celor cu aritmii maligne. În ceea ce privește tratamentul medicamentos, o serie de clase de medicamente nou apărute fac mai eficientă terapia diverselor boli cardiovasculare. Anticoagulantele și hipolipemiantele noi, respectiv medicamentele noi utilizate în tratamentul insuficienței cardiace și a hipertensiunii arteriale sunt doar câteva exemple în acest sens.