”Cu ochii larg deschiși!” – ”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

Contactul lui Radu cu drogurile a început pe când acesta avea 13 ani. Adolescentul de atunci provenea dintr-o familie cu posibilități materiale modeste pentru visul său, de a ajunge fotbalist la București, astfel încât a căutat metode de a face bani mulți și repede. Astfel, Radu a devenit dealer de stupefiante. La început, băiatul care era în clasa a VI-a distribuia droguri într-un cerc redus de prieteni. Apoi, încet-încet, numărul clienților a crescut și pasul următor a fost să intre într-un clan și, ispitit de curiozitate, să încerce primul fum. A fost primul pas către ”infernul drogurilor”. Astăzi, la 37 de ani, bărbat în toată firea, Radu suferă de o formă gravă de schizofrenie, este dependent de îngrijirea părinților și regretă, tardiv recunoaște el, curiozitatea avută în urmă cu mai bine de două decenii. Și pentru ca alți tineri curioși să nu intre în aceeași capcană a morții ascunsă de mirajul consumului de droguri, Radu transmite un mesaj din suflet, al unui supraviețuitor care a avut norocul să scape cu viață din infernul dependenței de droguri: ”Sunteți curioși să vă distrugeți viața?!”.

”Aveam un vis, să ajung fotbalist”

La 13 ani, Radu era un fotbalist talentat, care promitea să aibă o viitoare carieră strălucită în ”sportul rege”. Însă pentru asta i s-a spus că e nevoie să se transfere din județul Mureș tocmai în capitala României și, în plus, i s-a cerut o sumă de bani destul de consistentă pentru mutare. Cum familia sa avea posibilități materiale limitate, băiatul a găsit soluția pe cont propriu: să devină dealer de droguri.

”Am fost consumator de toate substanțele, am început la 13 ani. La acea vârstă aveam un vis, să ajung fotbalist, aveam potențial să joc fotbal la București, trebuia să am destulă încredere în mine. Din păcate, mi s-a cerut o sumă de bani ca să fiu transferat la București. Trăiam într-o familie modestă, n-am avut acea sumă de bani și m-am gândit cum să fac să am acea sumă de bani să pot ajunge la București cu fotbalul. Așa am început să duc droguri în stânga și-n dreapta. M-am și mirat de ce dă lumea atâția bani pe droguri. Din curiozitate, într-o zi am pus prima dată iarba-n gură și de acolo mi s-a dus visul de fotbalist”, rememorează Radu.

„Începi cu un fum, te duci apoi la praf, apoi la pastile”

Primul fum ”de iarbă” a fost ”cool”, astfel încât adolescentul a reluat experiența. Încet, fără să-și dea seama, Radu s-a lăsat atras într-un vârtej al drogurilor care deveneau din ce în ce mai puternice.

”Mi-am nenorocit viața, la 13 ani am pierdut tot, dintr-o curiozitate. Am continuat cu cox (cocaina – n.a.), cu cristal, cu crack, cu heroină, LSD-uri. Le-am încercat pe toate din cauză că atunci când se stingea plăcerea de la una trebuia să încerc cu altceva pentru că îmi era rău, mă durea corpul, vomitam, nu mai puteam face nimic. Dimineața mă gândeam de ce mă doare corpul, de ce am dureri, de ce vomit. Trebuia să-mi iau doza ca să mă pot duce la baie. Mă gândeam pe cine să mai corup, cui să-i fac rău, ca să am eu dozele mele, să nu simt durerile. Toate drogurile sunt periculoase pentru că unul te duce la altul fără să îți dai seama. Începi cu un fum, te duci apoi la praf, apoi la pastile. Fără să-ți dai seama. Fiecare trece de la un nivel la altul. Mi-am dat seama că sunt dependent atunci când am deschis ochii și m-am întrebat cum să fac rost de altă doză. Ești dependent atunci când primul lucru când deschizi ochii este să te gândești să te droghezi”, povestește supraviețuitorul.

”Am reușit să mor 30 de secunde”

Momentele euforice date de consumul de droguri aveau însă un revers dureros, la propriu. Radu avea dureri fizice din ce în ce mai mari atunci când nu consuma nimic, astfel încât inevitabilul s-a produs într-o zi: a luat o supradoză și a ajuns la Serviciul de Urgență, unde preț de o jumătate de minut a pierdut lupta cu viața.

”Am fost spitalizat, eram în sevraj și credeți-mă că mi-am mâncat carnea de pe mine, am avut tentative de suicid, chiar am fost mort pentru 30 de secunde. Am pierdut tot dintr-o simplă curiozitate. De la un fum. Am trecut prin iad până să renunț la un viciu… am ajuns să-mi fie rușine de mine însumi. Mă uit în oglindă și ce văd? 30 de ani, ce am făcut cu viața mea, n-am știut ce e cuvântul ”bine”. Fă un bine cuiva, ajută pe cineva cu ceva… n-am avut în vocabularul meu cuvântul ”bine”. La 30 și ceva de ani, am doar 8 ani de când am aflat ce înseamnă să faci bine. Am reușit să mor doar 30 de secunde. Când m-a văzut mama mort 30 de secunde din cauza unei supradoze mi-am dat seama că dacă mor eu, moare și mama și tata și îmi nenorocesc familia. Acela a fost momentul critic pentru a mă schimba”, povestește fostul dealer și consumator.

”Mi-am îngropat șapte tovarăși”

Deși a supraviețuit din punct de vedere fizic, consumul necontrolat al unei game variate de droguri a lăsat sechele serioase asupra creierului lui Radu. Astăzi, bărbatul are nevoie de supraveghere permanentă, iar remușcările îl bântuie 24 de ore pe zi.

”Eu mă gândesc în fiecare dimineață: oare merită azi să trăiesc?! Uite cum am ajuns, din cauza unui viciu la 13 ani. Am ajuns să nu pot face lucruri singur. Eu dacă vreau să scriu, nu pot scrie, trebuie să îl rog pe tata să completeze, să semneze hârtii. Vă dați seama, nu pot să-mi scriu propriul nume singur. Și dacă îl scriu, am renunțat la școală. Am doar șase clase terminate, a șaptea n-am mai terminat-o, a trebuit să mă duc în lume să fac rău la alții ca să nu mă doară pe mine corpul. Înțelegeți? Ajungi neputincios cu viața ta și am o întrebare pentru cei care sunt curioși să încerce: sunteți curioși să vă distrugeți viața?! Sunteți pregătiți să vă distrugeți viața?! Sunteți pregătiți să vă pierdeți mințile?! Să fiți internați într-un spital, să nu vă recunoașteți părinții?! Mama cu tata veneau la mine și nu-i recunoșteam, mi-au pus buletinul în mână și l-am aruncat, n-am știut că sunt eu cel din buletin. Asta am pățit din cauza curiozității. Mi-am ruinat viața, nu faceți greșeala pe care am făcut-o eu, e greu să înțelegeți că mi-am distrus mama, tata. Am făcut supradoză, am fost dus la SMURD, legat, nu poate fi ceva mai dureros decât să îți vezi proprii părinți distruși din cauza ta. Tovarășii mei sunt morți, la 19 ani mi-am îngropat șapte tovarăși. I-am pierdut. Încet-încet mă duceam la groapă și eu. Gândul unui dependent de droguri e: ”lasă-mă, mă droghez până mor.” Dar nu-i așa ușor. E moarte încetă. E o moarte lină, nu cum vreți voi. Se moare prin chin și cu dureri. Am făcut parte din clanuri mari, am văzut multe, am traume, îmi amintesc cum am distrus oameni la viața mea, o să-i port tot timpul în gând, o să mă macine o viață întreagă. Credeți că sunteți șmecheri dacă trageți droguri? Stați mai bine la școală lângă oameni alături de care să evoluați. Eu nu aveam în vocabular decât ”pe cine nenorocim, ce facem astăzi?”. Nu știu multe, nu cunosc multe, mă uit în oraș și mă uit la obiecte care nu știu ce înseamnă. Sunteți pregătiți să vă pierdeți creierul cu totul?!”, este mesajul lui Radu pentru cei ”curioși” să se ”inițieze” în consumul de droguri.

”Nu vă fie rușine să cereți ajutor”

Efectele drogurilor se resimt și în prezent, la nivel mental, povara autosuferinței și mai ales a suferinței provocată altora fiind atât de uriașă încât Radu are la activ mai multe tentative de suicid. Totuși, lucid, fostul dealer îi îndeamnă pe tinerii consumatori să aibă încredere în părinții lor și, împreună cu aceștia și cu alți specialiști, să caute o cale de a evada din ”infernul drogurilor.”

”E tot mai greu să mă accept, nu mai văd o rază de soare, mă lupt… Acum o lună și jumătate am avut o tentativă de sinucidere… oricât de puternic pari, cedezi când te simți neputincios. Părinții mei fac tot ce pot pentru mine, la 37 de ani depind de familie în loc să-i țin eu pe ei la bătrânețe. Asta vă doriți? Prietenii vin și pleacă, dar tu rămâi acolo, blocat să mori. Fumul îți declară schzofrenie, epilepsie, pierdere de memorie. Vă spun eu, să înțelegeți ce înseamnă în termenii mei. Știți ce înseamnă schizofrenia? Auzi tot timpul voci, auzi că te urmăresc oameni, auzi voci care zic: în seara asta dormi sub pat, în seara asta te arunci pe geam, în sear asta îți tai gâtul. Cam ceva de genul ăsta îți declanșează iarba, etnobotanicele. Toată lumea are schizofrenia, dar fumul o declanșează. Eu am scăpat, dar și la mine e posibil să reapară oricând. Leșini oriunde și oricând, așa e epilepsia. Nu mai știi nimic, faci spume la gură, posibil să mori. Pierderea de memorie… știți ce înseamnă… să uiți ce vorbești, să uiți ce trebuie să faci, să uiți totul în jurul tău, nu te mai poți concentra. De la un fum care credeți că e cool, că vă relaxează. Nu e cool deloc. Și dacă aveți vreun prieten care fumează, care crede că nu poate scăpa, sunt domnii de la antidrog care au medicamente, te pot ajuta, nu trebuie să vă dați numele acolo. Să nu vă fie rușine să cereți ajutor până nu e prea târziu. La mine a fost târziu, am avut remușcări, îmi era frică de reacția părinților, ce pot păți dacă le spun, poate ia furtunul din mașină și mă bate. Noi am fost educați altfel și poate că dacă aveam încredere în părinți că nu mă bate… Vreau să fiți prieteni cu părinții voștri, un părinte niciodată în viața lui nu o să îl pună pe drumuri greșite pe copilul lui”, povestește Radu.

”Există viață și fără droguri”

De asemnea, fotbalistul eșuat care a fost ani în șir ”dealer al morții” le recomandă tinerilor să aibă doar anturaje ”care să îi ajute să evolueze ca persoane”, dar și prieteni adevărați alături de care să lupte pentru țeluri frumoase și cu care să se distreze fără să consume droguri.

”Eu nu am avut un prieten care să lupte pentru mine. Mă bucur pentru anturajul pe care îl au oameni de-ai mei care au scăpat și care acum au firme, au copii, au nevastă. Mă bucur pentru ei dar în același timp mă gândesc eu de ce nu am putut să renunț cum au renunțat ei la timp? Eu am zis că-s mai șmecher, că știu ce fac, că am bani, am firmă, și uitați unde am ajuns, cât de greu îmi e pe zi ce trece, e tot mai grea lupta cu mine însumi. Intri într-o horă din care nu mai poți ieși. Nu fiți curioși să vă distrugeți viața. Când mergeți în cluburi vă puteți distra și fără droguri, există viață și fără droguri. Există party-uri și fără droguri. Din beție te trezești, dar din prostie niciodată. Femeile dependente de droguri se vând pentru o doză. Multe puștoaice pentru că intervine dependența. De unde să facă un copil de 16 ani rost de droguri? O femeie de unde? Când încep durerile spune: hai cu mine, fă ce vrei, dar dă-mi și mie o doză. Am văzut și eu multe… Mă macină când văd că nu vă spune nimeni, doar vă spune cât e de cool, dar uitați cât mi-au distrus mie drogurile viața. Sunteți pregătiți să vă distrugeți viața? Sunteți pregătiți să continuați? Eu vreau să văd oameni care cred în ei, că pot ajunge cineva în viață. Fiți cineva, credeți în voi! Se poate! Trebuie doar ambiție și putere. Nu există cuvântul nu pot. Scuze există la orice pas. Nu există nu pot, doar ambiție. Luptați pentru voi, nu vă drogați viața! Păcat că tovarășii mei nu-s aici să spună, cât de mult regretă și ei”, conchide Radu.

Efectele drogurilor, nocive

Proiectul realizat de Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Mureş presupune dramatizarea de către actori profesioniști a poveştilor reale ale unor consumatori, aşa cum este povestea lui Radu, precum analizarea acestora de specialiști cu impact major în combaterea fenomenului, judecători, psihologi, psihiatri, polițiști, specialiști din ONG-urile specializate.

Coordonatorul SMURD Târgu Mureș, dr. Cristian Boeriu, explică ce se întâmplă atunci când la Urgență ajunge un pacient care a consumat stupefiante: ”Există mai multe categorii de droguri, efectele fiind diferite în funcție de clasa de droguri despre care discutăm. Noi în mod generic drogurile le numim medicamente, deci putem porni și de la ideea unui supradozaj de medicamente care poate să fie voluntar sau accidental, și atunci sigur că atitudinea terapeutică este în primul rând de susținere a funcțiilor vitale, asta ne interesează în primul rând, identificarea drogului în cauză și în funcție de ceea ce identificăm se iau măsuri diferite, dacă există antidot se administrează antidot, dacă nu se face decontaminarea. De fapt, decontaminarea se face în ambele cazuri. Vorbim acum despre cazurile în care echivalăm drogurile cu medicamentele. Dacă vorbim de droguri recreaționale sau alte tipuri de droguri care pot fi foarte periculoase, iarăși depinde foarte mult de clasa de drog de care discutăm, pentru că efectele sunt diferite, atât în funcție de tipul de drog, cât și de cantitatea care a fost luată sau dacă există asocieri între mai multe droguri sau asocieri alcool cu drog sau cu droguri. Întâlnim și astfel de situații. Fiecare drog potențiază practic efectul celuilalt de cele mai multe ori. Alcoolul, de asemenea. Decontaminarea de care spuneam o facem în cazul în care drogul a fost consumat prin ingestie, dacă a fost luat pe cale orală. Dacă s-a administrat cu mai puțin de o oră înainte de sosirea în Serviciul de Urgență, atunci trebuie făcută arhicunoscuta spălătură gastrică, aceasta fiind una dintre posibilitățile de decontaminare. Apoi, există o substanță care se numește ”cărbune activat”, care se administrează tot pe cale orală, prin sonda de spălătură nazo-gastrică sau dacă pacientul este perfect cooperant îl bea pur și simplu, și care are capacitatea de a neutraliza, de a absorbi practic ca un pansament care se creează pe mucoasa gastrică și care absoarbe acel drog care încă persistă în stomac. Acest lucru este valabil numai în cazul în care substanța în cauză există încă în stomac.”

Potrivit medicului specialist de la SMURD Târgu Mureș, manifestările unui pacient consumator de droguri pot fi diferite, de la dezinhibiție totală până la insuficiență respiratorie sau chiar stop respirator.

”Există droguri pentru care putem administra antidot și aici vorbim despre drogurile care se bazează pe morfină, alături de celelalte metode și de decontaminare dacă este cazul și de alte metode de susținere vitală, și în special de protecție a căilor aeriene și asigurarea unei oxigenări corespunzătoare căreia noi îi spunem ventilație. Practic, ajutăm pacientul respectiv să respire”, a explicat dr. Cristian Boeriu.

Din păcate, există droguri pentru care nu există antidot, dar și stupefiante concepute pe cale chimică, mult mai periculoase decât stupefiantele clasice.

”Acolo, resursele noastre sunt mult mai limitate și practic schema de tratament, de susținere, reprezintă decontaminarea dacă se pretează la decontaminare, și susținere vitală și în primul rând vorbim despre susținerea funcției respiratorii pentru că de cele mai multe ori ea este cea afectată. Ajungem uneori să trebuiască să intubăm pacientul. Este o protezare respiratorie prin care asigurăm pacientului respectiv oxigenarea de care are nevoie și respirația. Îl ajutăm să respire cu ajutorul unor aparate. În ultima perioadă în afară de drogurile cunoscute, consacrate, cum ar fi cocaina, heroina, extazy și așa mai departe, au apărut o serie de produse chimice. Sunt produse sintetizate pe cale chimică, mult mai periculoase în comparație drogurilor așa zis naturale și care în doze mici, unele chiar neobservate de victime, pot produce efecte catastrofale”, a menționat dr. Cristian Boeriu, care a nominalizat în acest sens GHB, supranumit și ”drogul violului” și ”cocaina roz.”

De la ”toleranță”, la ”dependență” și ”sevraj”

Conceptele de ”uz de droguri”, ”abuz de droguri” și ”dependență de droguri” care ”implică deja o boală”, au fost prezentate de către dr. Andreea Sima, medic psihiatru la Clinica de Psihiatrie 2 din Târgu Mureș.

”Când spun sau mă refer la un uz nociv de droguri mă refer la un tipar al unui consum de substanțe psihoactive care poate afecta sănătatea psihică și fizică a consumatorului. Când ne referim deja la abuz, acolo este un tipar de consum maladaptativ care deja duce la suferință și la disfuncții semnificative. Ca și criterii de diagnostic al abuzului avem pierderea controlului asupra consumului, consumatorul prezintă deja disfuncții cognitive, sociale, ocupaționale sau apar probleme legate de îndeplinirea obligațiilor la locul de muncă, la școală, în familie, din cauza consumului repetat de substanțe de care abuzează. De obicei consumă drogul chiar și în situații riscante, de exemplu șofatul. Cine este prins o dată la volan sub influența unei substanțe psihoactive, cel mai probabil respectiva persoană abuzează de ea. Adică cine consumă numai o dată nu o să consume fix când se urcă la volan. De asemenea, consumatorii continuă să abuzeze de respectiva substanță deși sunt conștienți de consecințele prejudiciante”, a precizat dr. Andreea Sima.

Mediul psihiatru a explicat apoi termenii de ”toleranță”, ”dependență” și ”sevraj”: ”Este tot ceea ce am spus până acum, plus aparția fenomenelor de toleranță și de sevraj. Toleranța înseamnă nevoia acută de a crește dozele consumate pentru a atinge același nivel subiectiv. Pacienții trebuie să crească în timp dozele de substanță pentru a simți același efect pe care îl aveau la începutul consumului. De asemenea, în toleranță mai este prezentă și scăderea progresivă al efectului subiectiv pe care îl produce substanța. Treptat, substanța psihoactivă își pierde din intensitatea efectului pe care îl are asupra corpului și asupra psihicului, iar atunci implicit pacienții sau consumatorii cresc doza consumată și atunci apare dependența. Sevrajul este o reacție apărută în momentul opririi consumului de droguri. Odată instaurată dependența, atunci când oprim brusc consumul, apare sevrajul. El este un sindrom al abstinenței, apare o dată cu abstinența sau la începutul abstinenței. Simptomele lui pot fi diminuate prin administrarea unei noi doze din drogul de care suntem dependenți. Sevrajul apare la câteva ore sau la câteva zile după opririrea bruscă a consumului. De exemplu, dintre cele mai frecvente droguri utilizate dau sevraj amfetaminele, binecunoscutul Speed, cocaina, sedativele și opioidele – heroina, morfina. După sevrajul de alcool cel mai frecvent sevraj întâlnit la noi este cel provocat de sedative.”

Campanie de informare în școli

Prevenirea consumului de droguri în special în rândul tinerilor reprezintă o prioritate pentru Primăria Municipiului Târgu Mureș, a informat viceprimarul Alexandru György: ”Consumul și traficul ilicit de droguri, mai ales în rândul tinerilor, constituie o problemă a societății actuale la nivel mondial, statal și chiar la Târgu Mureș. Pentru că ne preocupă acest subiect, am demarat în urmă cu câteva luni, prin intermediul Direcției de Asistență Socială și în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Mureș, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Mureș și o organizație neguvernamentală campania ”Alege conștient, nu lăsa drogurile să-ți întunece viitorul!”. Am ajuns astfel la peste 1.300 de elevi de liceu din Târgu Mureș. Este important să abordăm acest fenomen cât mai din timp pentru a preveni efectele nocive ale consumului de droguri, dar și al altor substanțe care dau dependență. Vom continua să facem acest lucru, pentru a preveni și combate fenomenul consumului și traficului ilicit de droguri pentru a convinge mai ales tinerii să facă alegeri bune în viață. Dragi tineri, spuneți ”Nu” substanțelor interzise! Faceți-o acum!”.

Centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog Mureş, date de contact:

Strada Kos Karoly nr. 1/B, Târgu Mureş, județul Mureș;

E-mail: cpeca.mures@ana.gov.ro;

Telefon: 0265-210.230;

Tel Verde: 0800870070.

”Cu ochii larg deschiși!” este un eveniment inițiat de Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu Mureș.

Alex TOTH