Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

Poveștile unor tineri care căzut pradă consumului de droguri și care au reușit să se ridice din infern au luat forma unor articole de presă, docufiction și podcasturi care au fost realizate în cadrul proiectului „Cu ochii larg deschiși!”, derulat de Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Mureş. Inițiativa vine în sprijinul politicilor de prevenire și combatere a consumului de droguri și care prioritizează sănătatea publică.

Echipa proiectului a identificat tineri foști consumatori care au reuşit să-şi depășească dependența şi să se reintegreze în societate. Aceștia şi-au dat acordul ca poveștile lor să fie dramatizate de actori profesioniști, precum şi să fie analizate de specialiști cu impact major în combaterea fenomenului, judecători, psihologi, psihiatrii, polițiști, specialiști din ONG-urile specializate care vor identifica cauzele, greșelile, dar și consecințele la care sunt supuse persoanele dependente.

„Obiectivul urmărit este cel de realizare și de promovare de materiale de informare-educare-conștientizare a tinerilor cu privire la efectele negative ale consumului de droguri, în plan personal şi social, precum şi identificarea unor alternative sănătoase de petrecere a timpului liber pentru tineri. Materialele de informare realizate și prezentate în cadrul proiectului sunt materiale artistice, respectiv filme, înregistrări audio și povești de docufiction care au fost construite pe baza documentării realizate prin înregistrările a 5 tineri foști consumatori de droguri şi a specialiștilor care cunosc fenomenul”, a arătat Marius Morar, coordonatorul proiectului.

Articole de presă sunt disponibile aici: https://www.zi-de-zi.ro/categorie/cu-ochii-larg-deschisi/

Docufiction le puteți găsi aici: https://www.youtube.com/@zidezimures7906/videos

Cinci experiențe

Povestea 1: Melania are 19 ani şi este studentă la Facultatea de Psihologie. Am cunoscut-o într-o zi când a venit la redacţie la invitaţia lui Marius Morar, coordonatorul proiectului “Cu ochii larg deschişi”. Mi-a întins mâna cu încredere şi întreaga ei atitudine degaja hotărâre, deşi venise să ne spună o poveste nu tocmai simplă, nu tocmai uşoară. Povestea ei legată de consumul de droguri. Melania este o tânără curajoasă care a acceptat să-şi împărtăşească povestea pentru ca alţi tineri să ştie că există soluţii, există ieşire din dependenţă, oricât de greu ar părea acest lucru. Desigur, vom proteja identitatea reală a Melaniei, este firesc să fie aşa pentru că trăim încă într-o societate care preferă să pună etichete decât să încerce să înţeleagă un fenomen precum consumul de droguri. Veţi citi în rândurile următoare o poveste care nu are legătură nici cu curiozitatea, nici cu teribilismul. Are legătură cu o rană profundă care a dus-o pe Melania în cele mai întunecate experienţe.

Povestea 2: Aţi fost vreodată într-o puşcărie? Cel mai probabil nu aţi avut ocazia.

Nu e chiar ca-n filmele de groază, dar nu e niciun hotel de 5 stele. Noi, echipa proiectului “Cu ochii larg deschişi”, ne-am dus într-o dimineaţă de primăvară să-l cunoaştem pe Mircea, 24 de ani, deţinut. Are de executat o pedeapsă de 3 ani şi 4 luni pentru trafic de droguri de mare risc. Desigur, vom proteja identitatea reală a lui Mircea, este firesc să fie aşa pentru că trăim încă într-o societate care preferă să pună etichete decât să încerce să înţeleagă un fenomen precum consumul de droguri. Veţi citi în rândurile următoare o poveste care a pornit din curiozitate, dar s-a transformat destul de repede într-o adevărată dramă.

Povestea 3: Câteodată trebuie să îi întâlnești pe oameni a doua oară ca să îi descoperi. Așa mi se întâmplă și mie cu Mădălina. O știam de peste 10 ani, dar, de fapt, nu o știam deloc. Acum reîntâlnind-o și ascultându-i povestea, mă întreb, ca în alte dăți: știu că experiențele sunt personale, că deciziile le iei tu singur, însă cum ar fi dacă am fi mai pregătiți ca societate, comunitate, familie, grup de prieteni pentru a înțelege cu ce se confruntă un om drag bolnav de depresie?

Povestea aceasta este despre Mădălina. E despre durere, o durere atât de mare încât simți că îți explodează în creier o bombă atomică. E despre anestezierea durerii cu substanțe – medicamente, alcool și, în cele din urmă, consum de droguri mai bine de un deceniu, ca să nu mai simți nimic, să nu te mai doară. E despre voință și curaj, despre înțelegerea sursei durerii, despre a urca din prăpastie și a învăța să trăiești cu tine și cu emoțiile tale. E despre a întinde o mână celui care trăiește ce ai trăit tu, pentru că o alternativă pe care  Mădălina a găsit-o este voluntariatul.

Povestea 4: Contactul lui Radu cu drogurile a început pe când acesta avea 13 ani. Adolescentul de atunci provenea dintr-o familie cu posibilități materiale modeste pentru visul său, de a ajunge fotbalist la București, astfel încât a căutat metode de a face bani mulți și repede. Astfel, Radu a devenit dealer de stupefiante. La început, băiatul care era în clasa a VI-a distribuia droguri într-un cerc redus de prieteni. Apoi, încet-încet, numărul clienților a crescut și pasul următor a fost să intre într-un clan și, ispitit de curiozitate, să încerce primul fum. A fost primul pas către ”infernul drogurilor”. Astăzi, la 37 de ani, bărbat în toată firea, Radu suferă de o formă gravă de schizofrenie, este dependent de îngrijirea părinților și regretă, tardiv recunoaște el, curiozitatea avută în urmă cu mai bine de două decenii. Și pentru ca alți tineri curioși să nu intre în aceeași capcană a morții ascunsă de mirajul consumului de droguri, Radu transmite un mesaj din suflet, al unui supraviețuitor care a avut norocul să scape cu viață din infernul dependenței de droguri: ”Sunteți curioși să vă distrugeți viața?!”.

Povestea 5: V-am obișnuit în episoadele anterioare cu povești și a lor concretețe. Cu oameni care au fost acolo, în lumea drogurilor, și au reușit să „evadeze”, cu toate consecințele personale și sociale pe care dependența de stupefiante le-au adus în viețile lor. Astăzi, veți citi despre o poveste care pentru mine a fost traumatizantă pentru că adună în ea, la nivel simbolic, subtil poveștile Melaniei, a Mădălinei, pe cele ale lui Mircea și Radu – oamenii pe care i-am intervievat în cadrul proiectului “Cu ochii larg deschiși!”, dar și a oricărui om care s-a drogat până când și-a pierdut identitatea.

Așa am simțit eu docufiction-ul Sticker/Cine sunt eu?, regizat de Andi Gherghe după un scenariu semnat de Daniel Oltean, fost procuror DIICOT, și jucat de tinerii actori – Cristina Ciulei, Mălina Moraru, Ioan Dorin Iliș și Claudiu Panaitescu. De imagine și sunet s-au ocupat Andrei Mihaly și Adrian Fekete.

La finalul ecranizării, rămâne suspendată acea întrebare Cine sunt eu? din titlul propus de către scenaristul Daniel Oltean. O întrebare cu un răspuns răvășitor, dacă îmi permiteți: nu mai ești, pentru că acel eu nu mai există, decizia ta nu mai există, voința ta a dispărut, iar eul tău e controlat de droguri.

Mai jos inserăm o galerie foto din timpul filmărilor.

Puteți beneficia de servicii specializate, confidențiale, dacă vă confruntați cu o problemă legată de droguri – sunteți consumator, membru de familie etc. – la:

Centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog Mureş

Strada Kos Karoly nr. 1/B, Târgu Mureş, județul Mureș;

E-mail: cpeca.mures@ana.gov.ro;

Telefon: 0265-210.230;

Tel Verde: 0800870070.

„Cu ochii larg deschiși!”este un eveniment inițiat de Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu Mureș.

Sanda VIȚELAR

Ligia VORO

Alex TOTH