Bogăția Văii Mureșului însuflețită la standul comunei Deda

Printre cele mai încărcate de tradiții standuri la Festivalul Văii Mureșului a fost și cel al comunei Deda, grație oamenilor inimoși din comună care aduc din colecția lor personală lucrurile vechi și tradiționale care an de an fac deliciul iubitorilor de frumos care trec pragul casei țărănești specifice comunei Deda.

”De 12 ani ne-am obișnuit să aducem frumosul și tradiționalul comunei Deda la Festivalul Văii Mureșului Superior. Inimoasele educatoare Maria Vlasa și Mariana Morar se ocupă anual de amenajarea standului nostru, mereu venim cu lucruri noi care să ne reprezinte comuna, lucruri adunate din colecția gospodarilor noștri de la sate, lucruri care reprezintă folclorul, obiceiurile noastre pe care dorim să le punem în valoare cu ocazia acestui festival”, ne-a declarat Lucreția Cadar, primarul comunei Deda.

Colecția de suflet a Marianei Morar

Printre gazdele casei țărănești Deda a fost și Mariana Morar, educatoare la Liceul Tehnologic ”Vasile Netea” din Deda, cea care an de an contribuie la amenajarea standului comunei. ”În cadrul casei alegorice este prezent războiul de țesut de unde practic începe povestea acestor lucruri minunate care dau valoare căsuței noastre. Războiul are o vechime de aproape un secol, este funcționabil și azi, moștenire de la bunici. Îl păstrăm la loc de cinste, pentru a transmite generațiilor tinere portul și frumusețea lui, precum și modul cum se lucra cu el pe vremuri. Din acest război de țesut se nasc lipideele cu care locuitorii comunei îți îmbrăcau casele, apoi costumele populare femeiești, bărbătești, și tot ceea ce îmbracă patul de zestre pentru tinerele fete. Aceste obiecte sunt din colecția personală a familiei mele și a colegei mele Maria Vlasa. Sunt colecții personale, moșteniri de familie, obiecte de suflet care au o însemnătate deosebită pentru noi. Ele aparțin atât zonelor Filea, Pietriș, Deda, am căutat să aducem din fiecare sat lucrurile cele mai tradiționale și reprezentative.Nu aș putea estima valoarea lor, sunt obiecte de suflet pe care nu le-aș înstrăina niciodată pentru nimic în lume. Fac parte din sufletul meu”, a precizat Mariana Morar.

Au reprezentat cu cinste comuna Deda și ansamblurile folclorice din comună, Cununa Călimanilor” din Deda și ”Ghiocelul” din Bistra Mureșului, precum și soliștii Ionela Matei, Daria Chirilesc și Sorina Oprea.”Am avut și reprezentanți și în programul artistic al festivalului, anamblurile ”Cununa Călimanilor” din Deda, cu 23 de copii și ”Ghiocelul” din Bistra Mureșului, care au urcat pe scenă în cele două zile de festival. Ceea ce este esențial este că cele două ansambluri transmit mai departe frumosul tradiției de pe Valea Mureșului Superior”, a spus Lucreția Cadar.

Muzeul etnografic, cartea de vizită a tradițiilor din Deda

Dovadă a dragostei pentru tradiții, comuna Deda are și un muzeu etnografic, locul unde vizitatorii pot descoperii farmecul de odinioară al unei case țărăneștri specifice Văii Mureșului Superior. ”În ideea de a păstra ceea ce este frumos, de a suprinde plăcut vizitatorii care trec prin comuna Deda, cu contribuția cetățenilor am realizat un muzeu etnografic care se dorește o casă a comunei Deda în care se regăsesc obiecte care se foloseau în gospodăria tradițioonală, cât și țesături, covoare, ștergare, perne, practic tot ce este frumos și tradițional în cele trei încăperi care constituiau casa țărănească, casa dinainte, tinda și locul unde era cuptorul și vasele pentru gătit”, a subliniat primarul comunei Deda.