Share
Home / medicina veterinara / Ce trebuie să știm despre apărarea sănătății animalelor împotriva bolilor infecțioase?

Ce trebuie să știm despre apărarea sănătății animalelor împotriva bolilor infecțioase?

În ţara noastră, apărarea sănătăţii animalelor este reglementată de legea 60/1974, modificată prin legea 75/1991 şi instrucţiunile de aplicare (norme sanitare veterinare).

Prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase la animale se bazează pe un complex de măsuri care acţionează asupra uneia sau mai multor verigi ale lanţului epidemiologic. În principiu, aceste măsuri sunt generale, valabile pentru toate bolile infecţioase şi specifice, caracteristice fiecărei entităţi morbide în parte.

Măsurile generale au un caracter tehnico-administrativ şi se aplică unele dintre ele permanent şi pe întregul teritoriu al ţării, iar altele numai în caz de apariţie sau pericol de apariţie a unei boli infecţioase. Măsurile cu caracter permanent se referă la: controlul şi supravegherea sanitară veterinară a tuturor efectivelor de animale; controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor în interiorul ţării şi a animalelor importate, exportate şi tranzitate; controlul sanitar veterinar al producţiei, prelucrării, depozitării, transportul şi valorificarea produselor şi subproduselor de origine animală; controlul aplicării măsurilor de profilaxie şi combatere în conformitate cu actele normative în vigoare.

Măsurile specifice (de imunoprofilaxie) sunt caracteristice fiecărei boli şi se bazează pe crearea unei rezistenţe specifice prin folosirea unor produse biologice. Aceste măsuri au la bază crearea unei imunităţi specifice pasive (prin serurile specifice) sau active (prin vaccinuri).

În tratamentul şi chiar profilaxia bolilor infecţioase, în afară de produsele biologice, se folosesc antibiotice şi chimioterapice, care, în general, sunt neeconomicoase şi în multe cazuri nu dau rezultate sigure.

Instituirea carantinei

În cazul apariţiei unor boli infecţioase este obligatorie declararea lor şi instituirea carantinei, care reprezintă un complex de măsuri restrictive în circulaţia animalelor, oamenilor, produselor de origine animală şi vegetală, furajelor, ustensilelor, mijloacelor de transport, dejecţiilor animale, cu scopul de a opri difuzarea bolilor transmisibile la animale. În funcţie de extinderea bolii, difuzibilitatea ei, căile de transmitere şi efectivele de animale ameninţate, carantina se aplică asupra unor curţi, ferme, localităţi, păşuni, comune, grupe de comune sau teritorii mai întinse, iar în cazul unor anumite boli numai asupra unor efective sau categorii de animale şi de produse ale acestora. Măsurile de carantină variază nu numai ca extindere ci şi ca grad de severitate, fiind de trei feluri.

Carantina de gradul I

Aceasta se aplică în cazul bolilor cu difuzibilitate mare. În aceste situaţii, se iau cele mai severe măsuri, interzicându-se total circulaţia animalelor de toate speciile, oamenilor, vehiculelor, uneltelor şi a oricăror obiecte care ar putea fi contaminate. Animalele se ţin închise în adăposturi, care se sigilează, iar curţile contaminate se pun sub pază. Dejecţiile animalelor, aşternutul şi resturile de furaje contaminate se distrug zilnic. Intrarea şi ieşirea persoanelor din teritoriile sub carantină este interzisă, putându-se aproba numai în situaţii excepţionale, de forţă majoră, în condiţiile speciale de dezinfecţie sub supraveghere sanitară veterinară. Aprovizionarea teritoriilor aflate sub carantină se face prin transbordare.

Carantina de gradul II

Ea se aplică în cazul bolilor cu difuzibilitate medie. În asemenea situaţii, restricţiile de circulaţie se aplică asupra circulaţiei tuturor animalelor, produselor şi persoanelor numai în curţile (fermele) contaminate. În restul localităţii se ţin închise în adăposturi numai animalele din specia afectată. Se interzice scoaterea de animale receptive, precum şi scoaterea de produse de la specia afectată. Persoanele din focar pot ieşi în condiţii speciale de dezinfecţie, cu aprobarea şi sub supravegherea autorităţilor sanitare veterinare.

Carantina de gradul III

Are aplicabilitate în cazul bolilor ce se transmit în principal prin contactul direct între animalele receptive (tuberculoză, boli transmisibile prin montă etc.). În aceste situaţii, restricţiile vizează numai circulaţia sau reproducţia animalelor bolnave şi suspecte, cu unele înlesniri privind circulaţia produselor.

Eradicarea unei boli infecţioase presupune dispariţia acesteia şi a agentului ei etiologic pe un anumit teritoriu, fără a se mai recurge în continuare la vaccinarea profilactică împotriva acestei boli. În cazul bolilor infecţioase produse de microbi (paraziţi obligatorii) a căror rezistenţă în mediul extern este limitată, eradicarea este posibilă şi uşor de realizat. Pentru unele din aceste boli, caracterizate ca boli acute, măsura cea mai eficace în caz de apariţie a unui prim focar de boală într-o zonă indemnă este “stamping-out-ul” (stingere, distrugere, nimicire). Prin această măsură se urmăreşte lichidarea sursei de infecţie prin distrugerea animalelor bolnave, suspecte de boală şi de contaminare, precum şi a tuturor obiectelor contaminate sau suspecte de contaminare. Aplicarea din primul moment a acestor metode poate duce la lichidarea bolii, fiind uneori mai economicoasă decât alte metode bazate pe mijloace de imunoprofilaxie. Pentru alte boli, produse tot de germeni paraziţi obligatorii dar cu evoluţii cronice sau inaparente (morva, tuberculoza, bruceloza etc.), măsurile de profilaxie se bazează pe acţiunile de depistare sistematică a lor prin metode alergice, serologice etc., urmate de sacrificarea imediată a animalelor infectate.

Stingerea bolii şi ridicarea măsurilor de carantină se face atunci când se constată că: în teritoriul respectiv nu mai există animale bolnave sau ţinute sub observaţie pentru boala declarată; de la ultimul caz de vindecare, tăiere de necesitate sau moarte, a trecut termenul prevăzut în normele sanitare veterinare; s-au realizat integral măsurile de profilaxie şi combatere stabilite.

Sursa selectivă: Bacterioze la animale, dr. Constantin Vasiu

 

 

 

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Depistarea și tratarea necrobacilozei la rumegătoare și păsări domestice

Necrobaciloza este o boală infecţioasă sporadico-endemică‚ produsă în principal de bacteria Fusobacterium Necrophorum, de tip …

Share
Share