Cum educăm comportamentul impulsiv al copilului?

Copiii sunt foarte dinamici, au dorinţe care uneori pentru un adult nu au nici un sens, se înfurie din orice fleac şi cred în lucruri care nu există. Este greu să empatizezi cu un copil şi să încerci să-i stăpâneşti furia atunci când este nervos. Cea mai bună soluţie pentru a rezolva situaţia este că tocmai parintele să îşi păstreze calmul şi să îi ofere o explicaţie completă şi pe înţelesul copilului cu privire la motivele pentru care atitudinea micuţului nu este considerată ca fiind una pozitivă şi constructivă.
Cum stăpâneşti comportamentul impulsiv al copilului?
În primul rând trebuie să ştii că micuţii învaţă prin copiere. Astfel, ei iau lumea din jur ca pe model de comportament, viaţă, limbaj, reacţie şi percepţie. Primele modele umane şi familiale ori de interacţiune şi relaţioare sunt părinţii sau bunicii, mai exact persoanele cu care copilul interacţionează cel mai mult şi în care au cea mai mare încredere. Aşadar, un prim pas în educarea copilului este sa îţi observe comportamentul şi să te manifeşti în situaţii similare aşa cum ţi-ai dori să se comporte copilul tău. De exemplu dacă tu minţi (la telefon sau pe cineva venit în vizită) copilul tău va înţelege că minciuna este o atitudine bună şi salvatoare. Dacă tu îi răspunzi violent sau rezolvi conflictele prin violenţă, el înţelege că aceasta este metoda cea mai bună de a rezolva problemele şi va reacţiona ca atare nu doar în faţa ta, ci şi faţă de ceilalţi copii.
Ce este de făcut?
Răspunde calm copilului atunci când acesta îşi exprimă furios o nemulţumire şi explică-i care este atitudinea pe care ar trebui să o aibă şi mai ales DE CE ar trebui să aibă acea atitudine. Rezolvă împreuna cu el problemele şi lasă-l întâi pe el să spună ce crede că ar trebui să facă, apoi corectează-l blând. La vârsta preşcolară copilul urmează regulile stabilite de adult şi adesea vorbeşte răstit ca o modalitate de a controla comportamentul. În schimb adolescenţii achiziţionează abilităţi mult mai sofisticate în rezolvarea problemelor şi sunt mult mai conştienţi de propriile impulsuri şi porniri comportamentale. Presiunea generată de anturaj în ceea ce priveşte asumarea riscurilor este primordială şi îi determină frecvent pe adolescenţi să acţioneze impulsiv fară a ţine cont de consecinţe.
Învăţaţi să recunoaşteţi avertismentele impulsive ale copilului
Încercaţi să identificaţi care este comportamentul copilului atunci când se îndreaptă spre o zonă fără ieşire. Ce face sau ce spune copilul când este suprastimulat, agitat sau frustrat? Adesea cea mai bună soluţie este să anticipaţi comportamentul impulsiv şi să interveniţi imediat. Încercati să îi distrageţi atenţia (ai văzut puzzle-lul?) sau să îl mutaţi în alt spaţiu (hai să ieşim afară!). Folosiţi un ton calm şi ajutaţi-l să îşi păstreze controlul, amintiţi-i de recompensă. Nu uitaţi că cea mai mare parte a comportamentelor impulsive ale copilului nu sunt deliberate.
Transformaţi siguranţa într-o prioritate
Copiilor impulsivi le lipseşte sistemul intern de frânare care îi ajută să se angajeze în comportamente cu risc crescut, ca de exemplu a fugi în stradă, să se caţere pe un gard de înaltă tensiune sau să introducă o foarfecă într-o priză. Nu uitaţi întotdeauna stabiliţi limite şi graniţe definiţii reguli clare, fiţi realişti, păstraţi-vă calmul, acţionaţi imediat, oferiţi copilului un loc pentru a se calma, recompensaţi orice efort al copilului. De asemenea, găsiţi oportunităţi care să promoveze succesul. Invitaţi prieteni care nu îi taxează impulsivitatea reduceţi numărul de prieteni de joacă, găsiţi un prieten care are aceleaşi abilităţi, interziceţi jocurile agresive. La şcoală asiguraţi-vă că copilul este aşezat într-un loc care să-l distragă mai puţin.
Nu vă aşteptaţi că peste noapte să se întâmple o minune, iar copilul să îşi schimbe brusc comportamentul. Gândeşte-te că pâna şi dumneavoastră vă este teribil de greu să vă corectaţi un tic de exemplu, chiar dacă înţelegeţi că este greşit. Copilul trebuie mai întâi să înţeleagă valoarea acţiunilor sale, apoi să încerce să le remedieze sub îndemnul dumneavoastră ca părinte.
Simona-Maria MĂRGINEAN
Asistent social, Organizaţia Salvaţi Copiii
Centrul de consiliere pentru părinţi, str. Poştei nr. 3 Târgu-Mureş, telefon 0265-250.121, www.consiliere-parinti.ro