Concedierile şi închiderea Combinatului amânate pentru o zi

AGA la AZOMUREŞ a fost amânată pentru astăzi l Acţionarii sunt chemaţi să decidă închiderea combinatului
l Patronii au propus această soluţie în urma creşterii preţului la gaz metan, majorare care ar determina preţuri
necompetive ale îngrăşămintelor
l Problema combinatelor a fost dezbătută şi în Comisia Economică a Senatului, fără rezultat până în prezent l Vor rămâne 3.000 de salariaţi fără locuri de muncă? Vom vedea în numărul de mâine

Deznodământul în ceea ce priveşte continuarea activităţii la AZOMUREŞ sau, dimpotrivă, închiderea combinatului a fost amânat cu o zi, din cauza lipsei de cvorum stabilită de lege pentru desfăşurarea şedinţei Adunării Generale a Acţionarilor Extraordinară (AGAE). Acţionarii sunt invitaţi din nou astăzi, de la ora 10, la sediul societăţii pentru a decide dacă AZO mai poate continua să funcţioneze sau va fi închis, iar peste 3.000 de salariaţi concediaţi. Vă reamintim că acţionarul majoritar – concernul luxemburghez Transworld Fertilizers Holding – a convocat la sfârşitul lui februarie AGAE, propunând închiderea combinatului pe fondul anunţului Guvernului că va majora preţul la gaz metan cu 20-25% de la 1 aprilie. Acţionarul majoritar a considerat, ţinând cont de costurile imense pe care le va implica achiziţionarea materiei prime – gazul metan -, că nu va mai putea produce îngrăşăminte chimice la preţuri competitive pe piaţa externă, care reprezintă piaţa de desfacere preponderentă a AZO, şi astfel societatea va deveni nerentabilă. De asemenea, precizăm că în ultimii trei ani preţurile la gaz metan au crescut cu 271%, fapt ce nu a antrenat şi o creştere proporţională a pre ţului îngrăşămintelor, ci mai mult, acum tendinţa pe piaţa internaţională este de scădere a preţurilor.

Acuze împotriva monopolului

Reacţia AZO împotriva noilor majorări de tarife la gaz metan nu este, cum s-a speculat, singulară, alte două combinate -AMONIL şi SOFERT -, anunţând că se gândesc serios la posibilitatea de a-şi înceta activitatea din aceeaşi cauză. Din informaţiile noastre, problema combinatelor care îşi bazează producţia pe gaz metan a fost discutată în această săptămână de Comisia Economică a Senatului, fără să ne parvină vreun rezultat al dezbaterilor până la închiderea ediţiei. Interesant este că, potrivit unor surse, preţul gazului metan nu este impus de Uniunea Europeană, cum s-a tot vehiculat, ci solicitarea vesticilor a fost ca societăţile din domeniul exploatării de gaze, dar şi alte companii din domeniul energetic, să fie capabile să-şi acopere cheltuielile curente şi de investiţii din resursele proprii, adică să nu se îndatoreze. Se pare că, din cauza monopolului pe care statul român îl are încă pe gaz, deşi se tot vrobeşte de liberalizarea pieţei de gaze de ceva vreme, şi stabilirea preţurilor se face tot discreţionar. Nu lipsit de interes este un alt aspect, şi anume companiile din domeniul exploatării şi distribuţiei gazului, deşi funcţionează în profit, acesta nu este generat de productivitatea muncii, cât mai ales de tarifele ridicate practicate de acestea.
Ligia VORO

La AZO lucrează peste 3.000 de salariaţi, fără a-i socoti pe cei din societăţile în care combinatul este acţionar – precum DEPOMUREŞ sau CHIMEX.
În 2004, AZO a înregistrat venituri în valoare de 250 de milioane de dolari şi un profit estimat de 7,9 milioane de dolari.
Fondurile cheltuite pentru achiziţionarea gazului metan se ridică la 95 de milioane de dolari, adică aproape la 40% din suma cheltuită. La un calcul simplu, acestea vor trece în urma aplicării majorării de 110 milioane de dolari, fără însă a avea garanţii că vor fi cheltuite din vânzarea îngrăşămintelor chimice.