Taxi-driver

31 decembrie 1999

Duce o viaţã cât se poate de interesantã, uneori periculoasã. Este unul dintre cei care, atunci când este solicitat, nu întârzie sã se prezinte la cerere.
Kerectei Attila face taximetrie de ceva timp şi ştie cã este o meserie care te ţine în prizã tot timpul, dar nu vrea sã renunţe. "Ştiu cã viaţa de taximetrist este plinã de pericole, dar îţi oferã o mare libertate. Eşti cu maşina ta, mergi unde vrei, nu eşti dirijat de nici un şef şi, cel mai important, nu stai închis între pereţii unui birou. Ai libertate de mişcare, libertate de decizie", spune Attila.
Liberatea de care se bucurã îi este uneori "limitatã" de ceea ce, în limbajul celor care practicã aceastã
meserie, se numeşte "anticipatã". Adicã acele curse stabilite dinainte: clienţi fideli care trebuie sã ajungã la diferite întâlniri sau chiar în alte localitãţi, judeţe sau în afara ţãrii. "Este foarte important sã pãstrezi legãtura cu cei care au nevoie de serviciile tale. Aşa poţi sã îţi faci relaţii, iar atunci când mai au nevoie de cineva care sã îi ducã în timp cât mai scurt undeva, sigur te sunã. Asta în cazul în care eşti civilizat şi ajungi la timp", spune şoferul. Pentru el seriozitatea conteazã foarte mult. Meseria îi oferã şansa de a cunoaşte oameni diferiţi, din toate categoriile sociale, din oraşe diferite. Dar aceastã meserie nu este lipsitã de periocol. "Îmi place taximetria deoarece am ocazia sã cunosc o mulţime de oameni. Eu vorbesc destul de mult şi îmi place sã ascult poveştile tuturor. Dar, din pãcate, aceastã micã fericire pe care o am se poate schimba în pericol în momentul în care în maşinã se urcã oameni beţi sau persoane dubioase. Uneori sunt speriat, dar face parte din meseria mea şi trebuie sã mã adaptez şi sã trec peste", mãrturiseşte taximetristul.
Pe lângã faptul cã îi place la nebunie sã conducã, Attila se bucurã, ori de câte ori are ocazia, de prezenţa fiicei lui de 3 ani. Timpul liber şi-l petrece cu familia, undeva la munte, departe de agitaţia oraşului, pentru cã, dupã o zi pe strazile aglomereate, are nevoie de linişte.

Sorina SZAKACS