Creşte birocraţia, scad fondurile

Noile protocoale privind achiziţiile de medicamente şi materiale sanitare au fost prezentate miercuri, la Bucureşti, în cadrul unei întâlniri a reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor, Autorităţii Naţionale pentru Control şi Casei Naţionale a Asigurărilor pentru Sănătate cu cei 42 de directori judeţeni ai DSP şi directorii spitalelor din întreaga ţară.

S-au discutat problemele privind calitatea proastă a materialelor sanitare, atât în ceea ce priveşte cantitatea furnizată, cât şi faptul că monstrele prezentate iniţial de către furnizori erau de calitate mult mai bună decât materialele livrate unităţilor spitaliceşti. “A fost prezentat şi catalogul CANAMAT, care va fi de azi înainte un punct de plecare în ceea ce priveşte achiziţiile realizate prin licitaţii publice”, a precizat Florin Buicu, directorul administrativ al Spitalului Clinic de Urgenţă Târgu Mureş.
Reprezentanţii spitalelor au ridicat şi problemele care ţin de finanţare, dar nu au primit vreun răspuns de la cei abilitaţi.

Spitalele mari îngropate în aprobări

În ceea ce priveşte proiectul de licitaţii, acesta pare să încurce mai mult spitalele mari, care vor depinde de Ministerul Sănătăţii, chiar dacă intenţia iniţială a fost aceea de a exista o siguranţă că spitalele îşi vor respecta bugetul alocat. Astfel, orice achiziţie care depăşeşte valoare de 25.000
de euro trebuie aprobată de Ministerul Sănătăţii, formalitate ce durează 30 de zile. “În cazul unei unităţi spitaliceşti mari, cum este cazul celei din Târgu Mureş, care este şi Centru Regional, suma de 25.000 de euro este una obişnuită, nicidecum prea mare. Aşa că va dura foarte mult timp până să realizăm o licitaţie”, explică Buicu.

Centru Regional fără bani

O altă problemă cu care se confruntă unitatea spitalicească sunt fondurile insuficiente alocate pentru necesităţile zilnice. “În 2004 am avut 84.000 de pacienţi externaţi. Dată fiind suma stabilită anul acesta ca tarif pe caz de bolnav externat, banii ne ajung pentru circa 50.000 de pacienţi. Noi nu putem refuza pacineţii, fiind centru regional, nu avem unde să îi trimitem, datoria noatră este să ne asigurăm că fiecare caz ce ne este trimis să fie tratat. În acelaşi timp, la partea de fizioterapie am solicitat 12,5 miliarde lei şi am primit 1,5. Ca să nu vorbim de elicopter, care are o normă de 400 de ore, dar casa a alocat bani doar pentru 130 de ore. În aceeaşi situaţie sunt şi ambulanţele. Am solicitat suma corespunzătoare pentru 250.000 de km şi am primit doar pentru 160.000. Necesităţile nu se revăd în finanţare. Aşa că vom face un lobby susţinut în timpul anului, atât prin intermediul omenilor politici, cât şi al profesorilor universitari şi în presă, pentru a determina creşterea finanţării”, a concluzionat Buicu.

Rectificarea bugetară este incertă

În ceea ce priveşte o posibilă rectificare bugetară de care să beneficieze sănătatea, această posibilitate a fost exclusă momentan. Scandalurile legate de autonomia şi independenţa financiară a CNAS continuă, din moment ce asiguraţii au arătat, prin intermediul unor chestionare, că doresc o casă de asigurări independentă de amestecul politic. În acelaşi timp, diverşi politicieni şi lideri sidicali au reclamat utilizarea fondurilor din sănătate în alte scopuri, elocvente fiind transferurile către sistemul de pensii (în 2003) şi către alte scopuri electorale.

Corina ALBOTA