Axa Teheran-Damasc

Bashar al-Assad a fost primul preşedinte care a vizitat Iranul, după alegerile prezidenţiale care l-au propulasat pe Mahmud Ahmadinejad în fruntea ţării. De la asasinarea fostului premier libanez, Rafik Hariri – un apropiat al familiei regale saudite – Bashar al-Assad nu mai poate conta pe sprijinul necondiţionat al Arabiei Saudite sau al Egiptului. La rândul său Iranul şi-a făcut multi duşmani din cauza ambiţiilor sale nucleare. Relatiile strânse dintre cele două ţări nu sunt însă de dată recentă. Siria şi Iranul sunt aliaţi încă din timpul războiului Iran-Irak, din anii '80. Atât Iranul, cât şi Siria sprijină Hezbollah, mişcarea de gherilă anti-israeliană din Liban.

Preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, s-a deplasat, joi, în Siria, într-o încercare de a sugera că cei doi aliaţi, ambii vizaţi de ameninţarea cu sancţiuni, nu vor putea fi intimidaţi de către comunitatea internaţională. Vizita de două zile, prima de acest gen efectuată de liderul de la Teheran de la preluarea mandatului, în august, intervine pe fondul presiunilor intense exercitate asupra Siriei şi Iranului. Cele două ţări sunt tot mai izolate de comunitatea internaţională, care acuză regimul de la Damasc că l-a asasinat pe fostul premier libanez Rafik Hariri şi susţine că puterea de la Teheran încearcă să dobândească ilegal arme nucleare. Ambele ţări neagă aceste acuzaţii. Cu toate acestea, Statele Unite, Franţa, Germania şi Marea Britanie au demarat procedurile de deferire a Iranului către Consiliul de Securitate ONU, în vederea aplicării de sancţiuni. Siria riscă măsuri similare, în cazul în care Damascul nu va coopera cu ancheta ONU care investighează circumstanţele asasinării lui Hariri.
Tensiunile dintre cele două tabere au fost amplificate de respingerea de către Statele Unite şi Uniunea Europeană a apelului Iranului de a relua tratativele pe tema programului nuclear. Negociatorul şef pe probleme nucleare al Iranului, Ali Larijani, declarase că Teheranul este dispus să discute îngrijorările ţărilor lumii privind folosirea combustibilului nuclear pentru un presupus program de construire a bombei atomice şi să ofere garanţii în acest sens: "Dacă vor garanţii că nu vor folosi combustibilul nuclear în alte scopuri, putem ajunge la o formulă acceptabilă pentru ambele părţi implicate în negocieri".
În replică, Statele Unite şi Uniunea Europeană au afirmat că nu are nici un sens să fie continuate negocierile, dacă Iranul nu vine cu propuneri noi. Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, a spus că "nu prea mai e nimic de discutat. Iranul a depăşit o limită importantă. Nu trebuie să i se permită să întreprindă activităţi care ar putea să ducă la o armă nucleară."
În acest context, mulţi analişti politici estimează că şansele unei confruntări militare între Statele Unite şi Iran sporesc pe zi ce trece. Temerile lor au fost confirmate de un anunţ făcut ieri de secretarul Forţelor terestre ale Statelor Unite, Francis Harvey, potrivit căruia armata americană ar putea desfăşura cel puţin alte 15 brigăzi de luptă pentru a face faţă oricărei crize din lume, în pofida angajamentului asumat în Irak. "Trebuie să fie clar, avem capacitatea de a ne implica în orice conflict în cazul în care preşedintele ne cere acest lucru", a declarat Harvey.
Ioan BUTIURCĂ